S-ar putea să vi se pară siropos titlul, dar documentarul realizat de ??gnes Sós (Ungaria) pentru HBO este, din punctul meu de vedere, un must see al acestei ediții de TIFF. Îl mai puteți vedea și mâine, 5 iunie, la Arta, de la ora 15.
Szerelempatak, căci acesta este titlul original, reunește amintirile despre viața amoroasă a unor bătrâni din Transilvania. Te-ai aștepta, poate, ca unele detalii să deranjeze, dar nu există genul ăla de detalii și, oricum, bătrânii din povestea noastră, deși nu se autocenzurează, își socotesc bine vorbele.
Totul mustește de umor, chiar dacă nu știi exact de ce râzi (și am râs mult) – nu de ei, în orice caz, ci mai degrabă cu ei, despre niște vremuri apuse, în care sfioșenia și buna purtare erau cuvinte de ordine chiar și dincolo de ușa închisă a dormitorului. Și, oricum, mai mult decât despre cum, se vorbește despre dragoste și duioșie și cuvinte frumoase și intimitatea traiului de zi cu zi alături de omul/muierea ta.
E, mai degrabă, un manifest despre dragostea trăită și făcută în vremuri fără chat-uri și graba de a trăi mult și repede, așa cum zice și unul dintre bătrâni: Amu, is toți, una-două, trage-mi-o! Păi nu așa! Trebuie să-i spui c-o iubești, s-o alinți, s-o mângâi!
Am fost oarecât surprinsă, la Q&A, că Agnes ne-a spus că nu prea a avut probleme să-i convingă să povestească amintiri din tinerețe, dar, de fapt, după ce urmărești documentarul, își dai seama că nu e vorba de vreo lipsă de pudoare ci doar despre concepția potrivit căreia lucrurile astea fac parte din viață, la fel ca orice altceva. Nu e nimic de care să-ți fie rușine, ci doar amintiri de care să râzi, chiar și tu, să râzi de stângăciile tale de atunci, de spaima de dinaintea primei nopți de dragoste, de sfiala care a rămas chiar și după mulți ani.
Nu în ultimul rând, vizual, documentarul e o bucurie pentru că propune o sumă de imagini fotografice peisaje din satul transilvănean neafectat de trecerea timpului, cu peisaje care-ți taie respirația prin frumusețe, liniște și calm, de parcă timpul ar fi încremenit. Un calm care nouă, orășenilor, ne lipsește, uneori chiar și fără să știm!
Mi-a plăcut mult Valurile iubirii și vă recomand să mergeți să-l vedeți. Și, dacă nu ajungeți, îl găsiți pe YouTube (și aici, mai jos), dar trebuie să știți ungurește, și pe HBO GO :)
Leave a Comment