pr intre randuri

Category: De suflet

  • Ideo Ideis 2014: Momente și minute care țin prea puțin!

    Sigur, un festival, ca orice festival, are o organizare, un program, momente provocate și vreo câteva surprize. Ideo, însă, e, poate cel mai mult, despre oamenii care-l compun, organizatori, participanti, oaspeți. Și despre tot felul de momente pe care le (sur)prinzi din zbor, uneori nici nu-ți dai seama de ele.

    Zilele astea îmi fac ordine în gândurile festivaliere, cum ziceam, și îmi dau seama că am tot auzit formula ???Aici și acum??? – am notat asta și în agenda mea de cronicar. Întâi a scris-o Vlad Bălan într-un guest post printre rânduri, apoi am auzit-o la traingul trainerilor, cu Mugur Ciumăgeanu, apoi la Seara Povestitorilor, la un Master Class, într-un spectacol, la unul din mentori… Sigur, asta pentru că Ideo e foarte mult despre emoțiile de aici și de acum, dar mie îmi place să știu că e și despre autoconstrucție, despre un eu mai bun cu care pleci acasă pentru atunci și acolo.

    Așadar, absolut neordonat ci după cum și câte vin ele în minte, aici și acum, momente de la Ideo!
    (more…)

  • Perele din viaţa noastră

    HONY – Humans of New York – e un proiect minunat de fotografie, cu oameni şi poveşti. Nu sunt mereu pozitive, pentru că lumea nu e doar frumoasă, şi faptul că Brandon Stanton, fotograful şi autorul proiectului, alege să prezinte şi istorii triste face proiectul ăsta cu atât mai autentic şi mai preţios. Pentru că învăţăm mai ales din lucrurile care nu merg bine, din dezamăgiri şi pierderi, mai degrabă decât din lucrurile bune.

    Şi, dacă avem noroc de oameni minunaţi în preajmă, învăţăm şi de la ei.
    (more…)

  • Nostalgii cu jocurile copilăriei

    Ieri vorbeam, tangenţial, de copilăria noastră despre care se zice că, vezi Doamne!, ar fi fost mai lipsită de tentaţii, iar noi, săracii, întrucâtva condamnaţi la învăţătură pe motiv de plictis! Ceea ce e o prostie, de vreme ce aveam imaginaţie cât să inventăm zeci de jocuri şi de scuze de ajuns acasă după ora permisă pentru consemnarea la domiciliu!

    Iar eu, una, nu mi-aş da la schimb copilăria, aşa, offline, cum era ea!, pe oricâte tablete sau telefoane deştepte, haine de fiţă cu eroii din desene animate, după cum nici atunci, şi nici acum nu cred că aş schimba pe orice Barbie păpuşile de la Arădeanca!
    (more…)

  • The Cat Empire la B’ESTFEST Summer Camp

    O veste foarte bună pentru iubitorii trupei The Cat Empire: îi avem oaspeți la București, la vară, ce bine, ce bineeee!!!
    Revin cu detalii mai pe seară, deocamdată ascultați un cântecel – îl pun pe ăsta cu pam param, vorba lui Alex, că poate nu toată lumea care știe cântecul Lost Song știe și cum se cheamă trupa.

    Și poza cu pisici, pentru viralizare :))

    empire

  • Ajun de Ajun

    Detest agitaţia şi aglomeraţia specifică zilelor ce preced Paştele şi Crăciunul, dar parcă acum, iarna, e mai rău decât primăvara. În fiecare an îmi promit că n-o să las ceea ce-mi propun să fac pentru ultimele zile, ci doar câteva detalii.

    Ei bine, ultimele zile au fost sub semnul unei veşti rele, sub acela al aşteptării, dragului şi grijii de oameni care sunt importanţi pentru mine. Am fost încordată, aproape incapabilă să fac mare lucru –  suport greu aşteptările alea în care nu poţi influenţa nicicum rezultatul!
    (more…)

  • Nici o sumă nu e prea mică când vine vorba de a dărui viaţă!

    Ştiţi Pay It Forward, filmul? Un băieţel care are ca temă un proiect menit să facă lumea mai bună se gândeşte că dacă tu ajuţi pe cineva, care, la rândul său, ajută alte trei persoane, care, la rândul lor, ajută alte trei persoane, lumea va deveni mai bună.

    Cred, cu toate resursele de încredere şi optimism pe care mi le lasă traiul în România, că singura soluţie pentru o lume mai bună e ca fiecare să devină un om mai bun. Când oricare dintre noi nu va mai avea ce să-şi reproşeze, onest, probabil că realitatea ar deveni tolerabilă.

    Nu cu mult timp în urmă, un om fără adăpost din Boston a găsit o geantă cu acte, cash şi cecuri în valoare de 40.000 de euro. În loc s-o păstreze, s-a dus şi a predat geanta la poliţie, pentru ca proprietarul de drept să ajungă din nou în posesia ei, ceea ce s-a şi întâmplat.
    (more…)

  • Maria Tănase, o inspiraţie!

    Am citit mult despre ea, azi şi în alte rânduri. Nu doar o voce specială, remarcată în ţară, dar nu numai, ci şi un om special.
    Pentru că nu puteam lăsa 100 de ani de la naşterea ei nemarcaţi cumva, am ales să vă arăt o parte din filmul Pina, în care se dansează pe cântecul Mariei Tănase şi un cover de la Pink Martini.

    Pink Martini au concert la Bucureşti în 15 octombrie. Mai mult ca sigur, vor cânta şi piesa asta. Ca să nu spuneţi că nu v-am zis. Bilete aici.

  • Leonard Time

    Azi m-am trezit azi cu o poftă grozavă de toamnă şi de… Leonard Cohen! Şi dacă pe prima o înţeleg, fiindcă am fost tare prinsă cu munca în ultimele două săptămâni, prea prinsă ca să observ cum se schimbă culorile iar soarele devine mângâietor şi blând, a doua mi-a ridicat sprânceana.

    Îmi place mult Cohen, am fost la toate cele trei concerte din România şi mi se întâmplă adesea să am chef să-i ascult un anumit cântec. Dar de data asta aveam chef de mai mult decât de unul, aveam chef de toate! Şi pe urmă mi-am dat seama că subconştientul meu ştia mai bine în ce zi suntem, 21 septembrie, adică, da, ziua lui Leonard şi, pentru mine, o aniversare cu gust dulce amărui: ultimul eveniment făcut cu/pentru JN, primul concert Cohen la Bucureşti.

    (more…)

  • Prietenie

    Babele sunt vecinele mele, uşă-n uşă cu mine de când am apartamentul, şi le zic cu drag aşa. Una e înaltă, uscată, mai plângăreaţă, mai răutăcioasă şi se descurcă un pic mai bine din pensie. Ailaltă are diabet, e supraponderală, săracă şi, deşi are motive mai multe să se plângă, n-o face. Nu-mi cere niciodată nimic şi chiar se sfieşte să primească atunci când îi dau eu una-alta.

    Sunt împreună de aproape 50 de ani, cam de când e blocul, zilnic la cafea, o vorbă, o bârfă, şi amândouă au depăşit bine opt decenii de viaţă. Nici una n-are copii, doar câte un nepot şi o nepoată cărora, cred, le-au şi lăsat apartamentele, şi amândouă sunt văduve de mulţi ani.

    (more…)

  • De 8 Martie

    Două Andree, care mai de care, o Adriană de pus pe rană, o Alină de cea mai fină (face super cookies, tre’ să mă pun bine cu ea!), Diana, my forever alter ego, Livia, sora mai mare şi mai înţeleaptă (deşi e mai mică, desigur, ca vârstă :D), Laura – cred că e cea mai curajoasă dintre noi, Mădălina – oracolul miracol (aparent ştie ce mi se întâmplă înaintea mea!) şi alte doamne şi domniţe care-mi fac zilele proaste infinit mai uşor de suportat, pe alea bune infinit mai bune, contribuie la o colecţie importantă de amintiri, zâmbete, râsete şi replici memorabile şi sunt acolo pentru mine tot aşa cum şi eu sunt acolo pentru ele!

    Prietenele mele, nici azi şi nici altădată n-aş putea să vă mulţumesc suficient pentru că existaţi în viaţa mea dar am vrut, totuşi, să reiterez faptul că sunt recunoscătoare! Iniţial am vrut să pun un cântec de fetiţe, ceva cu prinţese Disney eventual, dar… pe bune, cum era asta?!
    You know you rock! :))


Notice: ob_end_flush(): Failed to send buffer of zlib output compression (0) in /home/printrer/public_html/wp-includes/functions.php on line 5471