October 19

Activează România: Pasiunea e un ingredient-cheie!

Are o voce inconfundabilă dar, dincolo de asta, o energie pe care nu poti decât să o admiri. Este implicată în nenumărate proiecte care au, desigur, în mare parte, legătură cu filmul, dar este și președinte onorific al Fundației Vodafone, scrie, are emisiune la radio, prezintă evenimente, jurizează și face selecții pentru festivaluri iar în organizarea unora chiar se implică!
Nu cred că mai există altcineva cu această descriere, dar, în caz că n-ați recunoscut-o, e vorba de Irina Margareta Nistor.

– Irina, ești implicată în foarte multe multe evenimente, comitete și comiții, ești neobosită! De unde ai atâta energie, ce te motivează?
– În primul rând, dacă n-aș face toate lucrurile astea m-aș plictisi. Și dacă descopăr undeva ceva interesant nu văd de ce n-aș aduce-o și acasă – așa am făcut cu Festivalul de psihanaliză și film, de exemplu. Sigur că presupune foarte multă muncă, să-i convingi pe oameni, dar tocmai de-aia, când auzi că lumea vrea să știe mai mult, ai o mare satisfacție, și din așa ceva iți iei foarte multă energie. Orice feedback pozitiv e aducător de energie și motivațional.
În plus, mereu caut idei noi. Uite, la radio, anul ăsta, pentru că am avut Festivalul Enescu, am vorbit despre filme și compozitori. A fost o idee care mi-a dat energia necesară documentării unui subiect vast și generos, dar, așa cum am zis, e de mare ajutor la capitolul ăsta si reacțiile ascultătorilor, faptul că recomandările mele îi fac să caute și să afle mai multe.
– Și pe lângă film?
– Uite, proiectele de la Fundație, faptul că pot ajuta, când și cât, dar nu e puțin, să știi, să se schimbe în bine lucruri. La Cluj, că tot suntem aici, s-au făcut două programe foarte utile, unul cu care poți verifica din vreme dacă copilul tău are problemede auz – și cu cât sunt descoperite mai devreme, cu atât sunt mai ușor de corectat, și Peditel, pe care încercăm să-l extindem în cât mai multe orașe. Cum să nu te motiveze așa ceva, cum să nu găsești energie pentru a face lucruri de genul ăsta?!

IMN 2

– Ce filme ar trebui să vadă cei care, după o anumită vârstă, se simt demoralizați că nu găsesc un job?
– Un foarte bun și recent exemplu în sensul ăsta e chiar Internul, filmul cu Robert de Niro lansat în toamna asta. Și să știi că și eu am fost șomeră. Trei ani, după facultate, pentru că am refuzat să mă duc unde fusesem repartizată, undeva într-un sat. Am trăit din colaborări, că nici ajutor de șomaj nu primeam. Și după aia a fost foarte greu să mă angajez, că nu aveam vechime și nici nu voiam să mă fac membru de partid. Până la urmă, am ajuns la TVR pentru că aveau nevoie de cineva ca mine, care să reziste multe ore la tradus.
– Ce ar putea învăța din industria creativă cei care nu fac parte din ea, în termeni de motivație? După o anumită vârstă, pierderea jobului e demotivantă,vârsta pensionării e demotivantă și se plafonează, ajung să nu mai fie interesați de mare lucru.
– Pasiunea! E un ingredient-cheie pe baza căruia funcționează cei care lucrează în industriile creative, indiferent de vârstă sau de nivelul de venit.
De exemplu, mă uitam la colegele mele de liceu, care, majoritatea, indiferent dacă lucrează în România sau în străinătate, nu visează decât pensia. Dar asta e o dovadă că n-au prea multă pasiune pentru ceea ce fac. Pe când, dacă ai asta, nu vrei să te oprești, nu te plictisești. Eu și dacă aș avea vreo rentă viageră, tot aș vedea filme, tot aș face ceea ce fac.
Și, de altfel, să știi că sunt studii care arată că dacă te rupi brusc de ceea ce faci, de activitatea ta, efectele nu sunt dintre cele mai fericite, e ca atunci când pui o frână bruscă la mașină. O iei razna.
– Te pot ține filmele conectat la lumea în care trăim?
– Absolut, și cred că filmele trebuie văzute când sunt făcute, când sunt lansate, nu ani mai târziu, așa cum s-a întâmplat multă vreme în România. Nu doar că te conectează, dar își faci și niște racorduri, te ajută, de asemenea, să ai conversații cu oamenii din jur, să înțelegi mai multe despre realitățile din alte locuri, diferite de cel în ești tu. Avem sau nu avem lucruri comune, dar filme vedem cu toții.
– Există o categorie de public care se uită aproape exclusiv la telenovele. Nu e cam periculos să trăiești în universul acelui tip de ficțiune?
– Ba da, fiindcă te rupi de realitate. E mai comod, sunt mai sentimentale, drama din belșug… Noi chiar avem gustul ăsta pentru spectacolul înmormântărilor. Dar acolo sunt povești pe care le poți avea oriunde, nu aduc nimic special, nu te invață nimic.
– Nu te educă.
– Exact. Uite, chiar despre subiectul pe care îl discutăm, afară nu mai folosește nimeni bătrâni, ci seniori. Pe când la noi, mentalitatea e că dacă ai trecut de 35, gata, ți se zice ”Sărumâna” și treci deja în categoria babe. De la 55, de la 75 încolo ce să mai zic?!
E o chestiune de educație. Atât a respectului pentru seniori, cât și a importanței pe care experiența acestora o are în educarea tinerilor.

IMN 1
Foto by Adi Marineci pentru HBO România

***
Proiectul „Fii activ la orice vârstă!” este implementat de ANOFM în parteneriat cu Rusu & Borţun Consultanţă şi SYSTEM & NETWORK SOLUTIONS, şi este finantat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.



Tags: , , ,
Copyright © 2014. All rights reserved.

Posted 19/10/2015 by ruxandra in category "Filme", "Interviuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *