October 3

Cum comentezi o sinucidere plină de viaţă?!

N-am ezitat nici o secundă să spun “da!”, când m-a întrebat Cristina Bazavan dacă vreau să mă alătur ei în campania Citeşti şi dăruieşti iniţiată de Editura All, şi asta nu doar pentru că n-aş refuza-o pe Cristina sau pentru că îi am “colegi” de citit pe cei trei Cristiani, China, Şuţu şi Manafu, ci pentru că e o idee foarte foarte faină!

Pe scurt, postul ăsta pe care tocmai îl citiţi valorează deja cinci cărţi pentru copiii din asociaţia Up Down, care are în grijă familiile şi copiii cu sindrom Down, şi fiecare comentariu la acest post înseamnă o carte în plus pentru copii. Aşa că… aţi înţeles ce aveţi de făcut :)

Şi acum, să vă spun ce-am citit.

***

Mi-am ales două cărţi, ambele din colecţia Strada Ficţiunii (adorabil acest concept şi dificilă alegerea mea, le-aş fi ales… pe toate!): Insomnia şi Mă sinucid altă dată. Cum, însă, în această campanie, nu vă pot povesti decât de una dintre cărţi (promit să scriu şi de cealaltă, totuşi), am ales-o pe a doua, fiindcă, în ciuda titlului, recenziile spun că e plină de umor, iar eu aveam nevoie de aşa ceva ca să-mi mut mintea de la dintele netrebnic. Booon!

Pe scurt, istoria, povestită la persoana întâi, e aşa: Geri are un nume nefericit, o mamă defectă la cap, o familie plină de mătuşi defecte la cap care o freacă la melodie cu privire la jobul ei, la situaţia matrimonială şi la a fi în rândul lumii. De altfel, după o matură şi haioasă inventariere, eroina decide că are probleme “în trei domenii mari şi late: 1. viaţa amoroasă, 2. viaţa profesională, 3. alte zone ale vieţii” şi decide să-şi încheie socotelile cu lumea. Şi pentru că e Fecioară, totul e plănuit până la cele mai mici detalii, începând prin a scrie şi expedia multe scrisori în care spune destinatarilor tot ce crede cu adevărat despre ei. Auch!

Ar putea părea dramatic dacă totul n-ar fi condimentat cu un umor nebun. Adică nu doar că am zâmbit pe alocuri ci chiar am râs. Geri îşi aminteşte întâmplări din copilărie pe care mama ei i le scoate pe nas chiar şi azi, dimpreună cu criticarea înfăţişării jobului, relaţiilor, ce să mai!, a întregii ei existenţe. Cu siguranţă, o mamă de genul ăsta e suficientă pentru a motiva o decizie de sinucidere. Dar pentru Geri asta nu e tot, nu!

Povestea continuă cu eşecurile amoroase, chestii care chiar se întâmplă: un iubit ok dar foarte dezordonat şi îngălat care, după ce ea îi dă papucii (din acest motiv), se cuplează cu prietena ei cea mai bună şi scapă de obiceiurile rele, tipi cunoscuţi online care se dovedeau altceva decât ceea ce pretindeau că sunt şi, în fine, Ole, un dentist care părea perfect, dar care a părăsit-o pentru “exa” la scurt timp după ce se cuplaseră. Dezolant, nu?

În fine, de parcă familia şi viaţa amoroasă nu erau suficient de nefericite, Geri îşi pierde şi jobulm iar eroina decide că singura şi cea mai fericită variantă e sinuciderea, una pregătită minuţios, până la cele mai mici detalii. Şi cu toate acestea, ceva merge greşit, iar sinuciderea ei ajunge să fie doar o tentativă nereuşită şi acum trebuie să dea cu ochii de toţi cei cărora le-a trimis scrisorile de adio…

***

Mi-a plăcut cartea şi cum o carte ce vorbeşte despre motivele şi pregătirea unei sinucideri, despre scrisori pline de secrete şi de adevăruri, reuşeşte să fie amuzantă dar şi să te facă să zâmbeşti amar pe alocuri. Sincer, şi pe mine mă scot din sărite judecăţile de valoare ale celor mai în vârstă care pur şi simplu ştiu ei mai bine ce-i cu viaţa ta şi, mai ales, cum ar trebui să fie, şi aud, mult prea des, despre oameni nefericiţi la job sau despre nerealizări la capitolul Amor. Probabil că, dacă ar fi să fim oneşti, mai toţi ar trebui să ne punem “It’s complicated” la status…

… ceea ce nu facem, nu? Şi nici nu mărturisim celor din jur TOT ce credem noi despre ei. Chiar aşa, cum ar fi?! :)

Fireşte, faptul că nu ne iese totul perfect în viaţă, nu e, nu trebuie să fie niciodată, un motiv să renunţăm, nu atâta timp cât ne rămân capacitatea de a ne lua, noi înşine, pe noi, peste picior aka umor şi autoironie, şi prieteni care sunt cu adevărat prieteni. De sinucis, vedeţi bine, putem şi altă dată! :)



Tags: , , , ,

Copyright © 2014. All rights reserved.

Posted 03/10/2011 by ruxandra in category "De-ale fetelor", "Dileme", "Online stuff", "PR sau piar", "texte de tot râsu'

57 COMMENTS :

  1. By Cristi C. on

    Sa fac o fapta buna, am comentat. A propos, cartea pare interesanta :D.

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      e haioasa, cum ziceam no drama. doar daca te gandesti un pic cate neadevaruri nu spunem si ca ele, de fapt, sunt destul de toxice ..

      Reply
  2. By oana on

    Hmm, citind aceste randuri, cartea mi se pare demna de pus pe lista ,,de citit in octombrie,,! Spor mult in campanie!

    Reply
  3. By brylu on

    Asta cu nu le spunem celor din jur TOT ce credem despre ei poate sa fie o ditai tema de gandit. Cum ar fi? Ar fi bine, ar fi rau? Oare cati prieteni sau amici ai pierde daca ai spune CU ADEVARAT, DE FIECARE DATA ceea ce gandesti?

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      brylu, si eu m’am gandit la asta. probabil pe multi, si multi pe noi, ca nici noua nush cat ne’ar conveni sa auzim TOT ce nu e ok cu noi :)

      Reply
  4. By Carmen on

    O carte care intra pe lista mea deja lunga. Recomandata de tine, poate urca si cateva pozitii in clasament :) La cat mai multe comentarii!

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      pai cam e, ca sa te apuci sa faci dintr’o chestie dramatica motiv de ras, nu e asa, de ici, de colo :)

      Reply
  5. By Mihai Dumitrescu on

    Ruxa, imi place cat de liber scrii despre lucruri. Cand iti citesc posturile parca te am in fata si-mi vorbesti.
    Cartea pare draguta si usor de citit; sa speram ca reusesc sa o includ in timpul scurt pe care pot sa-l aloc lecturii.

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      Mersi, Mihai, de comentariu si spor la lectura! E o carte bine inchegata, parol, si te face sa razi, si te face sa cazi pe ganduri. si, apropo, am uitat sa zic asta in recenzie, faza cea mai misto ca e protagonista nu devine patetica, nu’si plange de mila. mi’a placut cum pune problema. avem o viata, it sucks, n’are cum sa devina mai buna, aia e. end it. dar tocmai ending-ul ii schimba viata, ca sa vezi! :)

      cat despre cum scriu eu… ma bucur ca’mi iese oralitatea asta, eu nu’mi dau seama. dar printre randuri ar trebui sa fie, asa, ca mine. vorbaret :)

      Reply
  6. By Andreea on

    Faina recenzie; m-ai facut tare curioasa. Si pentru ca tot cautam ceva de citit, asta va fi prima pe lista. Merci! :)

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      e fun, iar scrisorile de adio… adevarate capodopere! cochetez cu ideea de a scrie si eu cateva! :))

      Reply
  7. By gavrilescu on

    Asta da nume bun de titlu de carte si de articol:D Iti multumesc, Ruxandra, pentru te ocupi numai cu fapte bune!

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      sa stii ca nu am exclusivitate. dar cred, chiar cred!, ca se face primavara cu fiecare floare in parte :)

      Reply
  8. By corin_a on

    M-ai facut sa zambesc, draga Ruxa. Tocmai am gasit aici cel mai indicat tratament antidepresiv: o carte pe care sa o citesti cu zambetul alaturi. Adio, tristete! Adio, melancolii de toamna :) Zambesc, citesc, deci exist! Probleme de sunt, le rezolvam. Cand? Alta data :D

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      dada, eu cred ca si eliberarea de presiuni ajuta mult. adica sa nu’ti mai pese asa de tare de ce zile lumea si daca faci sau nu cum se cade!
      iar problemele… e ok daca nu le rezolvam pe toate, pe loc! oricum apar mereu altele :)))))

      Reply
  9. By ruxandra (Post author) on

    aaaaa!!! sunteti minuntati, cetitori de printre randuri, va iubesc tare pentru comentariile voastre prin care daruiti carti pentru copii!
    va multumesc mult, mult!

    Reply
  10. By Mărgeluţa on

    Felicit initiativa editurii All, mi se pare o idee foarte buna! ;) Si chiar m-ai facut curioasa in privinta cartii! ;)

    Reply
  11. By Anca Armasu on

    felicitari pentru minunata campanie! In timp ce iti citeam recenzia, ma gandeam cate scrisori de adio “rautacioase” as putea scrie si mi-am dat seama ca nu as avea foarte multe. Asa ca, “ma sinucid alta data”!

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      multumim! :)
      nici eu n’as avea prea multe de scris fiindca incerc ca sa u ma las afectata de ce spun sau cred altii. ma rog, cel putin aparent :))

      Reply
  12. By raluxa on

    Si pe mine ma asteapta cartea asta cuminte, pe noptiera, asa ca trebuie sa recunosc ca am aruncat un singur ochi pe recenzia ta, sa nu fie prea clar “reveal”-ul:) Dupa cum stii, si eu sustin campania, asa ca felicitari Ruxa si Editura All! :)

    Reply
  13. By Marlena on

    Faptul ca unul dintre personaje e dentist a contat sau nu la alegerea cartii? :D

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      nu stiam c’apare un dentist, parol ca nu! :))
      si, oricum, e cam cu capul, desi inalt, dragut si posesor de jaguar :D

      Reply
  14. By Sonia on

    Felicitări pentru inițiativă! Abia aștept să-mi cumpăr cartea, pare o lectură pe cinste :)

    Reply
  15. Pingback: Donează citind alături de Cristina Bazavan | ALL Cafe

  16. By Madalina on

    Ehe, uite cum mai punem o carte pe lista de citit dupa o recenzie bine scrisa!!

    PS: M-am regasit in partea cu scrisorile, am vreo doua scrieri de adio lasate inainte de terifianta urcare in avion acum cativa ani:-))

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      seriooos? :)))
      si eu am scris, la nervi, odata, niste scrisori. dar nu le’am expediat niciodata, mi s’a parut prea haios. si inutil :)

      Reply
  17. By Nicole Rotaru on

    Hahaha, tocmai ce i-am comentat Cristinei Bazavan pe blog, pentru aceeasi campanie si am intrat un picut si la tine, sa vad si cartea ta. :) ei ii scriam ca am citit de la aceeasi editura Magazinul de sinucideri, ca sa vad acum la tine ca exista si Ma sinucid alta data. Inteleg ca e scrisa cu umor, asa ca intentionez sa-mi comand si cartea recomandata de tine. Spor cu campania! :)

    Reply
  18. By Adriana Puscas on

    Azi e ziua Cristinei Bazavan, dar eu o sa zic doar “ad augusta per augusta” ! Citeste niste Marin Sorescu in loc de Ma sinucid alta data :) !

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      mr sorescu inca imi provoaca fiori reci dat fiind ca raceala dumisale mi’a picat la bac, la oral, si mi’a fost nesuferita rau. il voi fi iertat, totusi, pentru alte scrieri ce nu au facut obiectul programei :)

      Reply
  19. By adina on

    ah, nu am apucat inca sa comentez…chiar ca trebe sa “Mă sinucid altă dată” :)), adica dupa ce o citesc!!!

    Reply
  20. By Georgiana on

    E a treia recenzie ”Ma sinucid altadata” pe care o citesc dar e clar cea mai interesanta! Si pe placul meu…imi spui de unde o pot descarca?

    Reply
    1. By ruxandra (Post author) on

      nu stiu daca cei de la All o au de vanzare si in format electronic. cel mai usor o descarci de la o … librarie :)

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *