Azi a fost o zi specială, zi bonus, vorba Raluxei, aşa că am profitat de ea şi m-am recompensat cu câteva obiceiuri sănătoase după o perioadă foarte încărcată. M-am trezit târziu, le-am lăsat destul răgaz cerealelor să se înmoaie bine în Cremosso, m-am alintat cu o super mască pentru păr, apoi am luat prânzul cu o doamnă faină într-un loc cu multe fructe de mare (yummy!) şi pe urmă am hoinărit “de voie” prin curtea Muzeului Ţăranului Român ca să văd colecţia de mărţişoare 2012.
Se poartă pisicile, fără nici un dubiu vă spun că asta e moda! Mie îmi plac mărţişoarele simple, ca pe vremea copilăriei, iar de purtat nu-l port, oricum, decât pe cel de la tata, însă mi-e clar că anul acesta pisicile sunt mărţişoare, iar mărţişoarele sunt pisici! Se mai poartă şi diverse forme florale din pâslă, macrameuri, tricotajele, dar… pisici! De altfel, până şi doamna cu care am luat prânzul purta, deja!, tot un mărţişor cu coadă şi mustăţi.
Poftim de le vedeţi!
Dacă nu şi-ar lăsa blana pe hainele-mi, probabil că aş putea să-l port şi eu pe domnul Sony dimpreună cu un şnur alb roşu… Deşi cred că şnurul ăla n-ar avea viaţă prea lungă!
În afară de mâţe, am mai văzut mărţişoare realizate prin metoda quilling, foarte muncite: am aflat că producţia la răţuşte e de 3-4 pe oră:
Mie mi-au plăcut astea, în dulcele stil clasic, un fir roşu şi unul alb:
Am mai văzut unele cu vedete, la o adică, dacă-ţi plac tare, tare, ai putea prea bine să le porţi şi la piept… Sau nu? Cred că nu! :)
Mai originale – sau cel puţin eu le văd prima dată, au fost mărţişoarele Eugenii şi Like:
Tot din seria haioase erau şi cele pe care le puteai personaliza:
Fireşte, nu lipsea taraba cu turtă dulce şi nici florile uscate:
Pisici, flori, fete, filme sau băieţi, până la urmă nu contează! Important e că mâine vine vine primăăăăvaraaa!, că e martie, că începe luna cadourilor pentru Ruxandra (1, 8, 9 şi, mai ales, 12, mulţumesc anticipat!) şi că asta cu Mărţişorul e tradiţia mea populară preferată!
Totuşi, după aşa o revărsare de modele, m-am gândit ce fel de mărţişor ar fi eu dacă aş fi un mărţişor şi, ştiţi ceva? Cred că tot o pisică aş fi! O pisică albastră :))
Ce frumos, 1Martie cu pisicioare si turta dulce…dar chiar cu Mos Craciun pe ea? :)
Si eu ma bucur de traditia asta si abia astept sa vina primavara! Dar se pare ca iarna pleaca greu anul asta…
eu chiar m’am gandit sa’mi iau niste cizme de cauciuc azi, in ideea ca daca’mi iau, n’o sa am nevoie de ele :)))
dar am renuntat, totusi. ma bazez pe calendar. pana la urma, martie e.. primavara, totusi!
Poate la TM e trendul cu pisicile, in alte zone e alt trend, spre exemplu, la noi parca e police offering day :) (6 policemen de la rutiera +primarul unui alt oras – ciudat, isi face campanie banuiesc..) – impart flori/martisoare femeilor aflate in trafic, sa nu zica lumea ca impart doar amenzi :)
dada, au mai facut asta si in alti ani si mi se pare chiar misto sa te traga pe dreapta ca sa’ti dea flori, nu puncte! :))
Traim intr-o societate in care valorile au devenit nonvalori in care zeflemismul si bajocura sunt considerate umor de prima clasa. Felicitari ca te-ai adaugat si tu cu brio celor care le place doar sa demoleze in loc sa construiasca, celor care gasesc facila mistocareala pe munca celorlatli. Indiferent cum si cu ce au fost realizate martisoarele de la Muzeul Taranului cineva a pus suflet si munca la ele. Acei cineva incearca sa duca mai departe o traditie, acei cineva fac totusi ceva. Sa faci mistouri de munca altrora e la indemana tuturor, ai putea sa faci ceva mult mai util cu blogul tau daca tot iti pierzi timpul.
asta ai inteles tu, ca fac misto!? serios?! si mai ales din care propozitie ai inteles asta?! sunt chiar curioasa, cu atat mai mult cu cat nu doar ca am mers cu placere sa ma uit la martisoare, dar am si cumparat.
poate mai citesti odata… sau, si mai bine, nu, lasa, de ce sa’ti pierzi timpul, daca asta e ceea ce ai inteles!