Îmi place mult de tot P!NK, iar evoluţia ei din ultima vreme e din ce în ce mai bună, cu clipuri de-a dreptul artistice (citiţii detalii despre Try), concerte care devin de-a dreptul show-uri, o prezenţă (personală) activă în Social Media. Dincolo de toate astea, adică multă muncă, îmi place că pare să se şi distreze şi, nu în ultimul rând, nu pierde nici o ocazie să mulţumească fanilor.

Tocmai de asta mă bucur că Ina Biltac a fost la concertul ei din Atlanta şi ne povesteşte şi nouă despre spectacol şi atmosferă. Cu invidie maximă, aşadar, vă invit să citiţi o recenzie de concert! Mulţumesc frumos, Ina!

Două Andree, care mai de care, o Adriană de pus pe rană, o Alină de cea mai fină (face super cookies, tre’ să mă pun bine cu ea!), Diana, my forever alter ego, Livia, sora mai mare şi mai înţeleaptă (deşi e mai mică, desigur, ca vârstă :D), Laura – cred că e cea mai curajoasă dintre noi, Mădălina – oracolul miracol (aparent ştie ce mi se întâmplă înaintea mea!) şi alte doamne şi domniţe care-mi fac zilele proaste infinit mai uşor de suportat, pe alea bune infinit mai bune, contribuie la o colecţie importantă de amintiri, zâmbete, râsete şi replici memorabile şi sunt acolo pentru mine tot aşa cum şi eu sunt acolo pentru ele!

Prietenele mele, nici azi şi nici altădată n-aş putea să vă mulţumesc suficient pentru că existaţi în viaţa mea dar am vrut, totuşi, să reiterez faptul că sunt recunoscătoare! Iniţial am vrut să pun un cântec de fetiţe, ceva cu prinţese Disney eventual, dar… pe bune, cum era asta?!
You know you rock! :))

Teatrul-dans e una dintre formele mele favorite de exprimare artistică, poate pentru că sunt familiarizată cu el din copilărie (via Raluca Ianegic) sau pentru că mi se pare că am o libertate mai mare, neîngrădită de cuvinte, să-mi imaginez sensurile pe care vreau eu să mi le imaginez din ceea ce se întâmplă pe scenă. Şi am avut bucuria de a vedea spectacole atât de puternice încât n-am fost în stare să vorbesc după ele sau, dimpotrivă, n-am mai putut vorbi decât despre ele!

Iar anul ăsta se anunţă cel puţin trei spectacole de văzut, două la FITS şi unul la Enescu.

Am fost la vizionarea de presă a filmului Poziţia copilului acum două zile şi încă nu ştiu ce să scriu în textul despre filmul ăsta în afară de faptul că mi-a plăcut atât de mult încât m-am dus să-l văd din nou, în aceeaşi zi, şi la premiera de gală de la TNB. În ambele dăţi mi-au dat lacrimile la finele proiecţiei.

Mă aşteptam să-mi placă: în definitiv, echipa asta care semnează filmul e formată din profesionişti, de la producţie, la regie şi actori. Dar nu mă aşteptam să-mi placă atât de mult.

BIZ e unul dintre produsele preferate din presa autohtonă, Gabi Lungu e unul dintre PRii pe care îi admir, Burberry e love brand pentru mine şi, în fine, nu-mi imaginez cum ar putea să-mi placă vreodată un domeniu de activitate mai mult decât îmi place comunicarea.

Cum se leagă toate astea? E simplu: în cel mai recent număr BIZ (244) se pune reflectorul pe PR într-un dosar special, iar pe copertă se află Gabi Lungu într-un trench Burberry! Cafeaua mea de azi dimineaţă a fost o adevărată plăcere alături de acest număr BIZ!

Săptămâna trecută, când cu dintele netrebnic care şi-a făcut de cap, am reuşit să-mi agasez şi gingia de pe partea opusă dintelui – aşa-mi trebuie dacă am încercat să consum mâncare solidă! Drept urmare, orice încercare de a trece cu periuţa de zona premolarilor, spre măselele de minte, a fost dincolo de suportabilitate, iar cele două zile în care m-am lipsit, involuntar, de periaj au fost horror. Da, apa de gură e utilă dar nu-ţi dă senzaţia aia de dinţi curaţi!

O senzaţie pe care, în caz că nu ştiaţi, aproximativ 20% dintre compatrioţi n-o încearcă niciodată fiindcă… nu se spală pe dinţi. Niciodată!

Am o mică diferenţa de opinii cu musiu Chinezu referitoare la procesul Zenyth Pharmaceuticals, compania care deţine ColoHelp, şi Automattic Inc, firma-mama lui WordPress, mai precis dacă toată povestea este, sau nu, o catastrofă de PR. Cristi zice că e o catastrofă de PR, mie, însă, nu mi se pare.

Pe scurt, povestea e aşa: un blogger anonim a făcut o serie de afirmaţii nu prea simpatice la adresa produsului ColonHelp, citând variate surse (deja publicate în online) şi studii şi concluzionând că, de fapt, produsul ar pretinde că rezolvă o problemă care nu există în realitate – citiţi aici întreaga istorie.

Ieri seară, la Românii au talent, un puşti de 12 ani s-a referit la părintele său spunându-i “tăticuţul meu”, şi am pus instant mâna pe telefon să văd ce mai face tata. Aşa, dar în varianta prescurtată, i-am spus şi eu toată copilăria: Uţu.

Nu e ca şi cum trecuseră prea multe zile de când am vorbit cu ai mei, dar, chiar şi-aşa… Aproape uitasem de apelativul pe care îl foloseam în copilărie. Şi m-a apucat nostalgia. Vremurile bune când, deşi pe-atunci nu preţuiam asta, grija mea o avea altcineva :)

Ieri n-am avut răgaz, nu prea m-am mişcat de la laptop, dar azi am fost să-i duc mamei mărţişor şi să-l primesc şi eu pe cel de la tata, cel pe care-l port cu siguranţă până pe 9 martie, în fiecare an, indiferent de ce alte mărţişoare primesc şi de la cine. Mi-a luat o buburuză, e tare drăguţă.

Se prinde cu ac de rever, să nu zboare! :)

Uite că nu trece 1 Martie fără să scriu şi eu ceva “tematic”, deşi nu pricep neam de ce azi, mai nou, e tot ziua femeilor, în loc să fie ziua de bucurat unisex pentru un nou început!

Apropo de titlu, ştiţi bine că e o păcăleală. S-au făcut încercări palide cu tot felul de romane, studii, cercetări, statistici, dar adevărul e că… e greu dacă nu chiar imposibil pentru că sunt câteva aspecte pe care nici măcar noi nu le înţelegem la noi!

Cel mai de încredere dicţionar al lumii – Oxford, adică – a adăugat recent pe listă sintagma friend zone, oficializând, cumva, această “aria 51” a relaţiilor. Ce m-a distrat, însă, nu a fost includerea ca atare ci definiţia:

a situation in which a platonic relationship exists between two people, one of whom has an undeclared romantic or sexual interest in the other | o situaţie în care există o relaţie platonică între doi oameni, dintre care unul are interese romantice sau sexuale nedeclarate faţă de celalalt