Ritmul ultimelor zile, cu bătut Londra la pas de dimineaţa până seara, dar şi cu publicat unul-două articole pe zi, a fost suficient de epuizant pentru ca azi, revenită în ţară, să-mi doresc doar să dorm. În loc de asta m-am trezit frumuşel de dimineaţă şi, de atunci, am făcut pauză doar preţ de o scurtă vizită şi pentru prepararea cafelei cu numărul doi. Şi mâine e la fel, vineri, de asemenea. Iar în weekend trebuie să citesc mult ca să recuperez lectura pentru premiul Augustin Frăţilă.

Cu toate astea, tot ce-mi doresc, e un somn cât cuprinde. Aş putea, doar sunt freelancer, recuperez mâine. Dar nu merge aşa, există o autodisciplină impusă care trebuie respectată. Fiindcă, da, e mult mai simplu să dormi decât să n-o faci, e mai simplu să asişti decât să te implici, e mai simplu să aştepţi decât să meriţi. Dar nici una dintre aceste atitudini n-o să vă asigure, dragi studenţi, jobul la care (doar) visaţi!

Azi vedem ce sfaturi are pentru voi Iulia Tănase, Managing Partner la IMAGE PR – mulţumesc tare mult, Iulia, pentru răspunsuri! Citiţi şi procesaţi pentru că, aşa cum spune (nu numai) ea, un bun practician NU trebuie să se limiteze niciodată doar la ce știe, la cum ştie.

Iulia Tănase, IMAGE PR

Iulia Tănase, IMAGE PR

 

Teoria e bună dar practica ne omoară?

Ideală e îmbinarea lor. Este ca atunci când joci un joc de strategie. Îl poţi juca intuitiv, perfecţionându-te de la un nivel la altul, însă dacă îi inveţi regulile de la bun început probabilitatea ca strategia să fie mai eficientă e mult mai mare. Cu siguranţă că de multe ori se întâmplă să constaţi că ce înveţi la școală trebuie adaptat în practică. Dar trebuie mai întâi să ştii ca să ai ce adapta. Sunt multe lucruri în meseria noastră, de la comunicatul de presă până la tipurile de instrumente de evaluare ale unei campanii pe care trebuie să le cunoști mai întâi la nivel teoretic.
Pe de altă parte sunt lucruri pe care le poţi învăţa exclusiv în timp, din toate experienţele la care eşti expus. Atât din cele profesionale, cât şi din cele din viaţa de zi cu zi.
În meseria noastră, poţi ajunge un consultant adevărat doar acumulând experienţă. Spunea cineva odată că meseria noastră nu e un sprint, ci mai degrabă un maraton. Îi dau perfectă dreptate.

Ce sau cum NU trebuie să fie un bun practician de relaţii publice?  

Nu trebuie să fie self- sufficient. Nu trebuie să se limiteze niciodată doar la ce știe, la cum ştie. În fiecare zi afli lucruri din care înveţi ceva care se va demonstra a fi util în meseria noastră.

Ce ai recomanda pentru studiu intensiv, chiar şi extracuricular? Cărţi, filme şi/sau alte resurse.

Una din condiţiile pentru a deveni consultant e să fii tot timpul la curent cu ce se întâmplă pentru a putea face conexiuni între lucruri. Aş începe cu citirea ştirilor, nu doar a headline-urilor, ci citirea lor cu adevărat. Aşa o să poţi fi la curent nu doar cu ceea ce se întâmplă, ci o să poţi învăţa şi cum se scrie o ştire şi o să îţi poţi îmbunătăţi vocabularul. Tot de la ştiri aş pleca şi le-aş recomanda să îşi exerseze cât de des pot abilitatea de a scrie, pe diverse subiecte şi în diferite forme. Se presupune că toţi studenţii la comunicare ştiu să scrie un comunicat de presă, însă în meseria noastră trebuie să poţi scrie articole, editoriale, pe subiecte extrem de diferite.

Pe lângă site-urile de ştiri sunt site-urile/ blog-urile/ paginile de facebook/twitter ale agenţiilor de PR, atât a celor de la noi, cât şi a celor de afară, care au devenit adevărate resurse. Există, de asemenea, publicaţii gen PR Week, care au content încă gratuit. Le-aş recomanda să îşi aleagă câteva dintre ele, pe care să le urmarească în mod constant. Mai sunt cărţile de specialitate, care îi pot ajuta să aprofundeze ce învaţă acum în facultate, de la technica de scriere creativă până la modalităţi de editare a unei machete.

Și când vor să facă o pauză, să se uite la Veep, MadMen, WestWing sau Wag the Dog. Sunt filme care au la bază multe dintre componentele meseriei noastre.

Cred că e important să îţi faci nişte rutine apropos de studiu, citit  sau de aflat lucruri noi. Și mai cred că orice ai citi îţi aduce un beneficiu, fie că e Maitreyi a lui Eliade, fie că e ultimul număr din PR Week.

Internships – de unde ştii pe care să-l alegi şi ce trebuie să înveţi dintr-o asemenea experienţă?

Cred că experienţa de lucru într-o agenţie de PR este un câştig important pentru orice student la comunicare. Noi derulăm un program de internship de cel puţin 7 ani, iar în ultimii 3 ani aproape toţi juniorii pe care i-am angajat sunt dintre cei care au fost acceptaţi in programul nostru.

E important ca cel care aplică la internship să îşi definească bine obiectivele înainte de a aplica. Trebuie să facă research şi să identifice agenţia sau compania care îi poate oferi ce îşi doreşte. Iar după ce este acceptat, să exploateze la maxim această experienţă, să nu stea cu ochii pe ceas şi să numere orele pe care le are de trecut pe adeverinţa pentru facultate.

Celor care îşi doresc cu adevărat să înţeleagă cum se lucrează de fapt intr- agenţie le mai recomand un instrument. Cel al interviurilor informale cu oameni din industrie pe care ii admiră profesional. E posibil să afle lucruri care să le confirme sau să le dea peste cap total percepţia despre această meserie. Poate că e ceea ce au visat că vor face, sau poate vor realiza că îşi doresc cu totul altceva.

Ce ţi-ai dori să poată face/ştie un absolvent de comunicare?

Îmi doresc să ştie să vorbească corect româneşte, să ştie să spună poveşti, să fie curios, să aibă curajul să pună întrebări. Să aibă entuziasm. Să ştie să asculte. Să aibă argumente cu care să îşi poată susţine ideile. Și, poate cel mai important, să aibă cei 7 ani de acasă şi nişte valori umane corecte.

Nimeni nu vrea un PR fără experienţă, dar cum să capeţi experienţă dacă nimeni nu te vrea?

Există, într-adevăr, puţine opening-uri pentru cei fără experienţă, însă aşa cum am spus şi mai sus, noi suntem printre cei care ne uităm la omul întreg, din care experienţa e doar o bucată.Cu sigurnață ca și alții o fac.

Însă eu le-aş recomanda celor mai mici ca noi să fie deschişi către orice tip de meserie care le poate dezvolta abilităţile de comunicatori şi să îşi stabiliească aşteptările corect. Șansele să obţină de la terminarea facultăţii un job de PR Director într-o agenţie sau într-un departament de comunicare al unei companii mari sunt aproape inexistente. Prima experienţă poate fi un job într-o redacţie de ştiri a unei televiziuni sau a unui post de radio, poate fi la revista facultăţii sau voluntariat pentru asociaţiile sau pentru evenimentele de profil. Toate reprezintă un bun început pentru meseria noastră.

Aş mai spune doar atât: să aibă răbdare şi să profite de toate oportunităţile pe care le întâlnesc.

Seria de interviuri cu sfaturi şi resurse pentru studenţii la comunicare se apropie de final de-acum. Vineri e ultimul episod, cu toate că mai sunt destui specialişti care ar avea ceva de spus. Mâine primiţi sfaturi de la Eliza Rogalski – Head of Corporate şi Alina Damaschin – Creative Leader la Rogalski-Damaschin.

Episodul 1: Sorana Savu, Premium PR
Episodul 2: Crenguţa Roşu, DC Communication
Episodul 3: Hortensia Năstase, GolinHarris România
Episodul 4 : Oana Bulexa & Monica Jitariuc, The Practice
Episodul 5: Imola Zoltan, McCann PR
Episodul 6: Tereza Tranaka, Oxygen PR
Episodul 7: Ioana Mănoiu, GMP PR

 

Share: