În aprilie am participat la cursurile Creative Fitness Studio, organizate la Fundaţia Friends for Friends (sau FFFF, pe scurt), ca să aflu mai multe despre cum să-mi canalizez pornirile creative în aşa fel încât să nu ma mai împiedic de oprelişti gen “buget” dar să le duc la un bun final, semnat, parafat, contractat!
Vreme de patru săptămâni, am ne-am antrenat pentru creativitate cu Sandra şi Vlad şi am ascultat ce au de spus pe subiectul ăsta diverşi invitaţi. Seria în care am participat eu a avut ca inspiaţie Copilul, iar următoarea, care începe pe 15 mai, şi la care vă recomand cu căldură să vă înscrieţi, are ca temă Nebunul – detalii.
Revenind, însă, la invitaţii seriei anterioare, unul dintre ei a fost Tudor Chirilă, actor şi solist al trupei Vama, care a pus pasiunea în ecuaţia creativităţii şi, recunosc, mi-a cauzat un zâmbet pe care n-am putut să-l sterg pe toată durata discuţiei cu el, fiindcă oamenii vorbesc rar cu atâta pasiune şi cu entuziasm molipsitor despre ceea ce fac şi sunt.
Tudor despre creativitate
Încerc să-mi dau seama când am fost eu cel mai creativ ca să pot relua un pattern (…) Primul impuls poate să fie cel mai bun, cel mai corect, dar dacă ai două opţiuni, fă-le pe amândouă (aici vorbeşte Tudor-compozitorul).
Creativitatea se deblochează mult în întâlniri, iar presiunea mă ajută foarte mult. Trebuie să consumi clişeele ca să te eliberezi de ele şi apoi poţi fi creativ (…) În tot procesul creativ cel mai mişto lucru este speranţa.
Aici primim şi un exemplu menit să ne inspire, povestea unui bărbat din Ohio care, la 92 de ani, s-a apucat sa înveţe să scrie şi să citească, iar acum, la 98 de ani, şi-a scris autobiografia şi, dacă vreţi, găsiţi aici varianta pentru kindle. Cam cât de tare e asta, ha?!
Creativitatea e o adresă în Berceni, un loc în care trebuie să ajungi pe jos, fără hartă. Ce faci? Întrebi!
Creativitatea e o iluzie. Există talent, dar creativitatea = muncă + talent. Şi ceea ce nu-ţi iese, îţi arată ceea ce poate ieşi.
Tudor despre muzică şi Vama
Forma noastră de a trăi este cu muzica asta pe care o facem, aşa cum o facem. Am lucrat trei ani la un album, lucrăm mai bine de două luni pentru două ore de concert.
Cum fac eu să-ţi spun să visezi? Cum spun asta altfel, că s-a tot spus! Emoţia e nouă.
Pentru mine sunt mai multe lucuri importante la o piesă decât sunt pentru public. Eu sunt atent la structură, compoziţie, orchestraţie, versuri… Mă preocupă foarte mult structurile pieselor. De exemplu, Nu am chef azi nu are refren.
S-a pus totul pe discul ăsta, tot! Avem super emoţii pentru el şi aşteptăm reacţiile. E un produs pentru care am făcu tot ce am putut noi mai bine
Tudor a mai vorbit animat despre Vama Veche, trupă şi loc, despe începuturi şi ne-a mai spus şi o poveste a cărei protagonist e Doina Levintza, designerul care îi ajută pe cei de la Vama să recreeze spaţiul de la Sala Palatului pentru super concertul trupei din 28 mai – Da, ştiu cum o să fie. Nu, nu vă spun :p
Nu prea au fost întrebări, nici nu l-a întrerupt nimeni vreme de aproape două ore, dar eu am vrut să ştiu cum se naşte un cântec. Adică… nu ştiu, e ca şi cum stai la semafor sau la sală sau aiurea, şi-ţi vine în cap o linie melodică şi gata?! Sau e ca la scriitori, trebuie să te aşezi în faţa laptopului şi pur şi simplu să începi să scrii?
Tudor a zâmbit şi a scos din buzunar telefonul: uite, la asta m-am gândit la un semafor. Apasă pe un buton şi începem să-l auzim fredonând un cântec. Pe fundal se aude zgomotul inconfundabil de trafic. Apoi se ridică şi se duce la pian (de la 6.34)…
Dacă vă place Tudor, dacă vă place Vama, vreţi să vă lăudaţi că aţi ascultat în premieră câte ceva de pe albumul 2012 şi i-aţi cunoscut pe componenţii trupei, vă anunţ că marţea viitoare, pe 8 mai, de la ora 19, merg în garajul Europa FM pentru o întâlnire cu cei de la Vama şi 2012, şi pot lua cu mine doi cititori.
Pentru aşa experienţă exclusivistă şi inedită, trebuie să-mi spuneţi de ce vreţi să participaţi. Până luni, 6 mai, la ora 18, ca să aveţi timp să vă pregătiţi întrebările pentru întâlnirea cu artiştii! :)
PS tot de la Tudor zicere: Când îmi vine o idee bună mă sperii de ea, mă opresc şi mănânc un măr, de parcă mi-ar fi teamă să n-o stric.
UPDATE: aş vrea să vă iau pe toţi la această audiţie, mi-e drag de voi că sunteţi fani, faini şi frumoşi, dar nu pot lua decât doi dintre cititorii mei, şi i-am ales pe Marius şi pe Ramona. Mai găşiţi, însă, câteva invitaţii la Oana, aici.
LATER UPDATE: Din păcate, Ramona nu mai poate ajunge, aşa că o să vină Andreea Dincă.