Într-o bună dmineaţă te trezeşti uşor înţepenit. Tuturor ni se mai întâmplă asta, îţi spui. Iei ceva care să calmeze durerile şi îşi vezi de ale tale. După două sau trei zile, dacă ai noroc, muşchii se relaxează iar durerea dispare. Altă dată ai făcut febră, aşa, din senin! Nu mare, dar suficientă cât să te secătuiască de toate puterile. Mai ştii? E, lasă, a trecut şi aia. Dacă ai scăpa şi de sensibilitatea asta la lumină… Şi de oboseala care parcă nu te lasă niciodată.
Toate astea sunt lucruri pe care le-am experimentat fiecare dintre noi, semne că organismul e slăbit şi că nu prea ne îngrijim aşa cum ar trebui. Chiar aşa! Cât timp a trecut de când ţi-ai făcut ultimul set complet de analize?
Dar dacă ai lupus? Ce ştii despre boala asta?! Eu ştiu că poate fi letală. Şi ştiu asta pentru că am avut o prietenă, F., care a murit din pricina ei.
Cu amintirea ei în minte am tremurat două zile până când eu însămi, suspectă de aceeaşi maladie acum câţiva ani, am primit rezultatul analizelor: a fost negativ. Dar nu e de joacă!
Lupusul eritematos sistemic (LES, pe scurt) este o boală cu componentă genetică în care propriul sistem imunitar o ia razna şi începe să producă anticorpi acolo unde nu e cazul, atacând organele sănătoase. Afectează în special persoanele tinere, între 15 si 44 de ani şi, în proporţie de 90%, femeile. Nu se cunosc cauzele – de fapt, la majoritatea bolilor autoimune cauzele rămân necunoscute, ceea ce face imposibilă vindecarea sau prevenirea. Totuşi, dacă boala e diagnosticată repede, efectele sale pot fi ţinute sub control iar durata de viaţă poate fi prelungită.
Azi e Ziua Internaţională în care se încearcă atragerea atenţiei asupra acestei boli şi asupra a celor care se luptă cu ea: cinci milioane de pacienţi din întreaga lume. Intraţi şi voi pe InfoLupus şi informaţi-vă. Iar dacă vi se pare că blogul meu, la fel ca altele, azi, şi site-ul pe care vi l-am indicat par a se comporta ciudat, e pentru că reproduc, într-o mică, foarte mică!, măsură unele dintre simpromele lupusului – felicitări pt idee şi implementare, GMP PR!
Toţi suntem control freaks, într-o mai mică sau mai mare măsură şi ştim că, cel puţin teoretic, asupra noastră avem controlul absolut. Gândiţi-vă ce înseamnă să pierzi asta, să ştii că propriul corp ţi-a devenit anticorp.
Eu mă gândesc la F., prietena mea. Era înaltă, subţire, veselă, frumoasă. Şi tânără. Avea toată viaţa înainte…
Anual trec pe la medicul de familie pentru un set de analize complet. E important sa fi la curent cu starea coruplui tau. O minte sanatoasa, intr-un corp sanatos.
bravo. cei mai multi am ajuns prea ocupati sa traim ca sa luam semnalele corpului in serios