September 12

Adrian Măniuţiu: de la invitat la prezentator TV!

Cum ar fi să n-ai absolut nici o legătură cu televiziunea, dar să dai un interviu, un singur interviu, şi să ţi se propună, apoi, să prezinţi o emisiune?! Pentru unii s-ar putea să fie (încă) un vis, dar pentru Adrian Măniuţiu, un economist de 33 de ani, soţ şi, de curând, tată, e un fapt care a devenit realitate. Şi când te gândeşti că, la început, nici măcar nu a vrut să se ducă la interviul ăla!

Continue reading


August 11

Şi Renault a strigat “HAI ROMANIA!” la Olimpiadă

E aproape la final această ediţie a Jocurilor Olimpice, cu bune şi cu rele, cu bucurii şi dezamăgiri, cu eleganţă şi, uneori, cu nedreptate. Aşa cum am scris şi zilele trecute, însă, sportul are nevoie de susţinere financiară, fără asta perormanţa e mult prea greu de atins în condiţiile în care sportivii români concurează cu sportivi din ţări care pun preţ pe performanţă. Tocmai de aceeea am vrut să vă povestesc unele lucruri despre sponsorii principali ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, pentru că eu cred că aceste companii merită aprecierea noastră, a tuturor, pentru că au als să susţină sportul şi pregătirea olimpicilor români!  Azi aflăm de la Renault, prin Dora Pasare, PR & Brand Manager, de ce au ales să facă acest parteneriat cu COSR, în ce constă el şi, mai ales, cum îl comunică.

De ce ati ales sa faceti acest parteneriat cu COSR?

Am ales să facem acest parteneriat din dorința de a fi cât mai aproape de sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Londra. Credem că ei trebuie să fie încurajați, iar performanța lor merită răsplătită. Parteneriatul este unul natural pentru noi deoarece valorile brandului Renault sunt în deplină concordanță cu valorile olimpice. Astfel, mentalitatea de învingător, ambiția, dinamismul și spiritul de fair-play sunt sunt elemente definitorii ale olimpicilor, dar și ale brandului Renault.

In ce consta acest parteneriat?

Renault România a devenit sponsor principal al Comitetului Olimpic și Sportiv Român din dorința de a sprijini, încuraja și răsplăti sportivii români care participă anul acesta la Jocurile Olimpice de la Londra. Astfel, ca urmare a acestui parteneriat, fiecare sportiv medaliat cu aur, argint și bronz la Jocurile Olimpice de Vară de la Londra din 2012 va fi premiat cu un autoturism Renault. Modelele Renault cu care vor fi premiați olimpicii români sunt Latitude, Mégane sau Twingo, în funcție de culoarea medaliei pe care o vor aduce acasă.

Cum comunicati acest parteneriat?

Comunicarea parteneriatului cu COSR se axează pe evidentierea valorilor olimpice. Renault a pornit în căutarea a 100 de oameni obișnuiți care se ghidează în viața lor după aceleași valori ca și olimpicii români care ne vor reprezenta la  Londra. Ei vor deveni ambasadori ai valorilor olimpice și vor avea ocazia de a-i cunoaște personal pe sportivii din lotul olimpic, în cadrul Galei de Premiere ce va fi organizată la București.

Pentru o comunicare cât mai eficientă, folosim în strategia noastră de comunicare toate canalele disponibile, atât cele clasice, cât și social media. Astfel, campania de căutare a celor 100 de Ambasadori Renault are în centrul său platforma online, unde vizitatorii își pot înscrie poveștile prin care argumentează cu exemple concrete de ce cred ei că merită titlul de ambasador al valorilor olimpice. În plus, pagina de Facebook a Renault România a devenit vector principal de susținere a sportivilor români, prin mesajele de încurajare pe care românii le pot posta în fiecare zi.

Campania conține și o componentă de bloggeri pentru susținerea platformei online. Până acum, cinci bloggeri au căutat și au propus la rândul lor posibili ambasadori ai valorilor olimpice. Mai mult, alți cinci bloggeri din cinci orașe diferite (București, Brașov, Timișoara, Cluj și Iași) au pornit pe 27 iulie, odată cu Deschiderea Jocurilor Olimpice, într-o Ștafetă Națională.

„Torța olimpică” este un Renault Megane Olympic care a dus spiritul olimpic mai departe la propriu, din oraș în oraș, într-un adevărat tur național. Primul blogger care a preluat cheile mașinii a fost Răzvan Baciu. El a dus mașina la Zoso, apoi ștafeta a ajuns la Tomata cu Scufiță, Răzvan Dragoș și Sorin Grumăzescu


August 9

Împreună cu Vodafone la Jocurile Olimpice!

Fix azi citeam cum onor guvernul a retras vreo sută de milioane din bugetul destinat bazelor sportive. Că, deh, se face prea mult sport în ţara noastră şi, na, de ce să încurajăm aşa ceva?! E încă un exemplu, dacă vreţi, al modului în care ne susţinem sportivii cu bani de la bugetul de stat, banii ăia la care contribuim toţi, noi, cei care ne bucurăm şi ne mândrim cu medaliile olimpice. Tocmai din acest motiv, vreau să vă spun câte ceva despre companiile care sponsorizează Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, fiindcă merită aprecierea noastră! Zilele trecute am vorbit despre Farmec iar azi am detalii despre implicarea Vodafone, cu răspunsuri de la reprezentanţii companiei.

De ce ati ales să faceţi acest parteneriat şi în ce anume constă el? 

Vodafone sustine cu onoare Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si participarea echipei olimpice la cel mai important eveniment sportiv al anului – Jocurile Olimpice de la Londra. Ca partener de comunicaţii, Vodafone pune la dispozitie serviciile şi produsele sale, pentru a facilita comunicarea membrilor COSR şi ai echipei olimpice, ajutându-i să fie conectaţi în permanenţă cu familiile şi apropiaţii.

Vodafone România este sponsorul şi partenerul de comunicaţii al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), cu o susţinere în valoare totală de 175.000 euro, acordată pentru o perioadă de un an. În plus, Vodafone ofera servicii de comunicaţii COSR şi membrilor echipei olimpice a României.

Cum comunicaţi acest parteneriat?

Odata cu inceperea Jocurilor Olimpice, Vodafone Romania a lansat aplicatia de Facebook „Impreuna la Jocurile Olimpice” dublata de aplicatia de smartphone „Impreuna la Jocurile Olimpice”. Scopul aplicatiei este acela de a-i ajuta pe romani sa isi sustina zilnic sportivii preferati si chiar sa intre in legatura cu ei,  pentru a-i incuraja sa ia cat mai multe medalii la Jocurile Olimpice de la Londra.

Din 3 iulie 2012, oricine poate intra in aplicatia de Facebook „Impreuna la Jocurile Olimpice”, fie direct prin link , fie din pagina de Facebook Vodafone Buzz. Aplicatia permite utilizatorilor sa intre in legatura cu sportivii lor preferati prin mesaje zilnice postate direct in aplicatie si prin sesiuni de live-streaming. In cadrul sectiunii „Sustine sportivul”, utilizatorii sunt incurajati sa trimita sportivilor mesaje de sustinere, iar in sectiunea „Urmatorul streaming live” sunt transmise in direct interviuri cu sportivii romani, utilizatorii avand posibilitatea de a le adresa intrebari la care acestia raspund in direct.

De asemenea, mici filmulete de prezentare a sportivilor pot fi vizualizate pe contul oficial YouTube – Vodafone Romaniasau direct in aplicatia „Impreuna la Jocurile Olimpice” – vedeţi mai jos un interviu cu Corina Căprioriu, medaliată cu argint la Judo:

In plus, toti cei care intra in aplicatie in perioada 27 iulie – 12 august si transmit un mesaj de sustinere sau adreseaza o intrebare sportivilor, pot castiga, prin tragere la sorti, una dintre cele 30 de genti de voiaj sau unul dintre cele 100 de tricouri, editie speciala Vodafone – COSR 2012.

Din aplicatia de Facebook, stirile sunt preluate in aplicatia pe mobil „Impreuna la Jocurile Olimpice”, disponibila momentan pentru Android. In plus fata de aplicatia din Facebook, aplicatia de smartphone ofera acces in timp real la ultimele stiri despre participanti, rezultate live, calendar evenimente si multe altele.

Aplicatia a fost promovata in social media (pe Facebook, Twitter, Google+ si YouTube), in mediul online, prin Facebook Ads, dar si pe TV.  In momentul de fata, aplicatia de Facebook a depasit 10.000 de utilizatori, avand un numar zilnic de peste 3.000 de utilizatori. Conform http://www.facebrands.ro/apps.html, pe 31 iulie, figura in top 10 aplicatii Facebook in Romania ♦

Iată, aşadar, Vodafone nu doar că susţine sportivii români, dar îi ajută pe admiratorii acestora să intre în legătură cu ei, să le mulţumească şi să le trimită mesaje frumoase! Cum spune şi Corina, “înseamnă enorm de mult pentru noi să fiţi alături de noi”. Aş zice că merită aprecierea celor care iubesc sportul şi se mândresc cu performanţele olimpicilor români!


August 6

Londra 2012: Jocuri Olimpice cu Farmec!

Se ştie că practicarea sportului nu e chiar printre preocupările principale ale politicienilor români. În afară de faimoasele săli, proiectul de acum câţiva ani care a cheltuit, ineficient, o grămadă de bani, ar mai fi doar baterea prietenească pe umăr a sportivilor care obţin rezultate remarcabile la competiţiile internaţionale şi nişte prime care nu re ridică la nivelul performanţelor. Ah, da, şi ignorarea unor modificări propuse la Legea Sponsorizării, lucru despre care, printre altele, povesteşte Violeta Beclea Szekely aici.

Tocmai de aceea, în perioada asta de efervescenţă olimpică, ţin să le mulţumesc acelor companii care au înţeles să sprijine Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi nu doar ca să se laude cu asocierea acum, când atenţia tuturor e îndreptată spre Londra, ci de un an, doi, sau chiar mai mulţi. Sponsorii principali ai COSR sunt: GDF Suez, Vodafone, Dedeman, Renult România, Gerovital, Piraeus Bank, P&G, Fundaţia Alexandrion şi, pe unii dintre ei i-am rugat să răspundă la trei întrebări privind acest parteneriat: de ce, cum şi cum îl comunică.

Înainte să vă povestesc ce am aflat de la Farmec, compania care are brandul Gerovital, aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că există, în România, branduri care fac mai mulţi bani decât cele menţionate şi care, dintr-un motiv sau altul, aleg să nu se implice pentru comunitate. Acesta este motivul acestei mini-serii de articole, şi sper să apreciaţi companiile astea, pentru că, în vremuri nu prea prietenoase pentru economie, au ales să… le pese! De ce, cum, şi cum comunică acest lucru, aflăm acum de la Farmec!

De ce ati ales sa va implicati?

Intrucat sportul a fost intotdeauna un domeniu care a dus numele Romaniei mai departe in lume, avem toate motivele sa ne mandrim cu participarea Echipei Olimpice a Romaniei la Jocurile Olimpice din 2012, de la Londra. Este o mare onoare sa fim sponsorii principali ai echipei noastre de campioni si sa-i sustinem, prin intermediul campaniei Hai sa aducem Romania acasa!, in periplul lor de a aduce cat mai multe titluri Romaniei, pentru ca fiecare roman sa fie mandru de renumele adus tarii noastre.

În ce constă această implicare?

Implicarea noastra este cat se poate de concreta. Gerovital desfasoara in perioada 1 iunie – 12 august 2012 promotia Aur, Argint si un Bronz perfect, prin intermediul careia 1% din vanzarile gamei Gerovital Sun vor fi directionati catre Echipa Olimpica a Romaniei. Implicarea Gerovital in sustinerea Echipei Olimpice a Romaniei este o initiativa inceputa inca de anul trecut, cand  1% din vanzarile acestei marci din perioada 14 octombrie – 14 decembrie au fost directionati catre pregatirea echipei nationale pentru Jocurile Olimpice de la Londra.

In plus, prin participarea la aceasta promotie, consumatorii vor avea ocazia sa castige 10 medalii de aur in valoare de 1.000 de euro fiecare si 3.504 medalioane de argint, sub forma de pandantiv –  detalii.

Cum este comunicată această implicare?

Comunicam prin mai multe medii. In primul rand, avem un site de campanie, in cadrul caruia exista o sectiune speciala actualizată zilnic cu informatii despre sportivii romani. De asemenea, site-ul dispune de o sectiune video unde puteti urmari testimoniale de la campionii nostri, precum si spoturile TV pentru gama Gerovital.

(mai jos, Sandra Izbaşa spune cum a ajuns să facă gimnastică)

Pe pagina noastra de Facebook se gaseste o aplicatie speciala prin intermediul careia oricine isi poate crea un banner cu un mesaj de sustinere pentru sportivii romani. Aceste bannere pot aduce participantilor din aplicatie unul din cele 10 tricouri semnate de sportivii Lotului Olimpic Roman, dar si un set de produse Gerovital Sun sau un medalion de argint. De-a lungul campaniei, pot fi castigate tricouri cu semnaturile campionilor nostri si prin intermediul partenerilor nostri din radio si online, precum si prin intermediul catorva bloguri.

Ambasadorul oficial online al campaniei este bloggerul Cristian China-Birta, caruia ii revine misiunea de a transmite in timp real, chiar de la fata locului, performantele sportivilor nostri. El va avea acces la toate probele si premierele timp de 3 zile (8-11 august) si va scrie atat pe blogul personal, chinezu.eu, cat si pe webiste-ul sportlocal.ro, dar si pe Facebook sau Twitter. In plus, blogalinitiative.ro gazduieste un concurs pentru bloggeri mici si mari cu premii constand in medalii  si produse Gerovital Sun ♦

A răspuns fermecătoarea Alina Crancău, specialist PR online – mulţumesc, Alina!, şi mulţumesc, Farmec, pentru că aduceţi România acasă… cu medalii cu tot! :)


August 1

Violeta Beclea Szekely: Presa ar trebui să scrie lucruri frumoase, să creeze modele

După ce am intrat în clădirea Comitetului Olimpic Român, o tânără amabilă mă întreabă pentru cine am venit, apoi formează un număr de interior şi spune, vesel: “Vio, te caută cineva”.

“Vio” e Violeta Beclea Szekely, director de marketing al COSR, pe care am întâlnit-o – nu fără emoţii – cu câteva zile înainte să plece spre Londra, la Olimpiadă, pentru a vorbi un pic despre partenerii COSR*, marketing, presă, legislaţie şi… creativitate.

Îmi făcusem lecţiile, citind şi ascultând interviuri cu marea noastră sportivă, dar, din documentare nu reuşisem să aflu cum e Violeta Beclea Szekely ca om şi, nu ştiu de ce, poate pentru că a reuşit atâtea performanţe, mi-o închipuiam un pic rece şi foarte riguroasă, aşa că nu mă aşteptam la… “Vio”. Ei bine, aveam să fiu surprinsă!

Violeta Beclea Szekely e înaltă, elegantă, cu o ţinută şi o condiţie fizică pe care nu poţi să nu le invidiezi: are 47 de ani şi arată impecabil! Mi-a strâns mâna ferm (manichiura perfectă), apoi s-a scuzat că nu are prea mult timp pentru dialog – se pregătea pentru plecarea la Londra în câteva zile. Cu toate astea, după ce am terminat interviul, m-a condus până la parter unde am mai stat de vorbă vreo zece minute, despre viaţă, despre valori. Partea asta din întâlnire îmi rămâne mie, însă, alături de plăcerea de a fi cunoscut un om frumos! Pentru voi am interviul de mai jos şi sper să vă placă!

– Cum au fost selectaţi partenerii COSR? În funcţie de suma cu care au contribuit, în funcţie de valorile pe care le susţin?

– E o combinaţie. Sigur că au contat şi banii, dar în primul rând am căutat şi am fost deschişi la parteneriate cu acele companii care au valori apropiate de cele ale Comitetului Olimpic.

Am beneficiat de sprijinul celor de la Momentum (n.a. parte a grupului McCann), care poartă titlul de „agent de marketing” pe partea de distribuire şi negocieri a propunerilor, dar pachetele au fost create aici, la COSR.

Practic, am creat nişte paliere de sponsorizare. Majoritatea sunt sponsori principali, avem şi parteneri care, practic, sunt direcţionaţi spre servicii, cum e Groupama, cum e Taromul. Avem şi un partener media, Radio România Actualităţi.

– Sunt parteneri tradiţionali sau sunt alături de COSR cu ocazia Jocurilor Olimpice?

– N-aş putea spune că au venit acum, doar pentru această competiţie. Majoritatea companiilor sunt parteneri tradiţionali, din 2009, din 2010, au venit alături de echipa olimpică.

Oricum, însă, Jocurile Olimpice crează aşa, o nebunie în jurul lor, şi devin un punct de interes pentru mulţi, indiferent dacă au sau nu vreo legătură cu mişcarea olimpică în restul timpului.

Sunt multe companii care, în această perioadă, crează program şi proiecte care folosesc cuvinte ce sunt mărci înregistrate, cum sunt „Jocurile Olimpice”, „echipă olimpică” şi aşa mai departe.

– Sunt, printre companiile partenere ale COSR, şi unele străine, care în ţara lor de origine, nu au realizat un asemenea parteneriat, ca de exemplu GDF Suez sau Renault Romania. Cum vi se pare acest lucru?

Ambele companii susţin mişcarea sportivă în ţara lor de provenienţă, şi probabil că parteneriatul cu noi este o chestiune de opţiune, fiindcă noi acoperim toate sporturile din România, este fenomentul care întregeşte tot ce înseamnă sport pe teritoriul României. Nu în ultimul rând, multinaţionalele au şi o latură de implicare socială importantă, lucru care, din păcate, nu prea se întâmplă la companiile româneşti.

Cu toate astea, până la un anumit punct, sunt înţelese şi companiile româneşti, neexistând o lege foarte clară a sponsorizării, care să-i ajute şi în business-ul lor. De aici şi reticenţa de a sprijini nu doar COSR-ul, ci, în general, le limitează implicarea.

– Faceţi lobby în acest sens?

 – Facem mai mult decât lobby, chiar am propus o modificare legislativă, dar, din păcate, ea nu a fost luată în seamă. Sunt convinsă, totuşi, că într-un timp cât mai apropiat ea va fi luată în considerare, pentru că evoluţia societăţii ne obligă să dăm posibilitatea companiilor mari să se implice în dezvoltarea domeniilor în care ele îşi dezvoltă activitatea. Astfel, şi bugetul de stat s-ar mai relaxa un pic, deoarece, sunt convinsă, sunt companii care vor să investească în sănătate, în sport, în cultură, în mai multe domenii, de aceea cred că cu această lege putem ajuta mai mult şi companiile şi statul.

 – În ziua de azi, mulţi dintre reprezentaţii mass-media sunt mai degrabă interesaţi de fotbal şi scandaluri din sport decât să scrie, altfel decât odată la patru ani, despre efortul depus de sportivii de la alte discipline, poate cu excepţia gimnasticii. Încercaţi să le faceţi şi un minim de educaţie, în sensul ăsta, jurnaliştilor cu care colaboraţi?

– Ei, mass-media funcţionează aşa cum funcţionează, cu parametri setaţi în funcţie de gradul de audienţă, de tiraj şi aşa mai departe. Este foarte greu să faci educaţie, pentru că, până la urmă, şi ei conştientizează că, poate, românului ar trebui să i se aducă în atenţie alte informaţii legate de sportivi. Contează şi politica ziarului, a trustului, iar jurnaliştii nu pot decât să se conformeze.

Dacă vrem să avem o societate sănătoasă şi dacă vrem să trăim într-un mediu corect cu alţii şi cu noi înşine, cred că presa, fiind un factor de educaţie, pentru că acesta ar fi rolul său într-o ţară civilizată, ar trebui să scrie lucruri frumoase, să creeze modele şi exemple pentru generaţia care vine din urmă. Din păcate nu face în totalitate lucrul ăsta şi acesta este, din punctul meu de vedere, unul din motivele pentru care întreaga societate românească este în declin, pentru că nimeni, din orice domeniu al societăţii noastre, nu mai are un model, pe care să încerce să-l concureze, să-l ajungă sau chiar să-l depăşească.

– … aşa cum se întâmplă deseori în sport.

– Exact!

– Cred că ar fi incorect să întreb dacă aveţi favoriţi la medalii în echipa României, nu-i aşa?

– Pentru mine toţi sportivii sunt egali, n-aş putea spune că am favoriţi. Dar, fireşte, am şi eu pronosticurile mele personale, care ţin de mine ca individ, nu de mine ca reprezentant al COSR. Cred că fiecare dintre noi ne punem speranţe în anumite performanţe sa în anumite sporturi care, practic, au creat istorie de-a lungul Jocurilor Olimpice. Şi eu cred tot în sporturile care au demonstrat, de-a lungul anilor, că pot face faţă unei competiţii de acest fel.

– E vreo diferenţă între presiunea unei competiţii de mai mică amploare şi cea de la Jocurile Olimpice?

– Orice competiţia are sistemul ei de emoţii şi fiecare sportiv le percepe în felul lui. Emoţiile ţin, practic, de psihicul fiecăruia, de nivelul de pregătire şi de experienţă. Asta nu înseamnă că nu există emoţii, indiferent de nivelul sportivului care intră într-o competiţie sportivă sau alta. Jocurile Olimpice, prin dimensiunea lor, prin faptul că se întâmplă odată la patru ani, că, o lună de zile, întreaga activitate sportivă se opreşte, inclusiv fotbalul, care nu mai are activitate în această perioadă, face ca întreaga atenţie a lumii să fie îndreptată spre Olimpiadă, şi atunci se crează un alt gen de presiune.

Jocurile Olimpice reprezintă pentru fiecare sportiv absolutul unei cariere şi o medalie olimpic reprezintă foarte mult, pentru că Olimpiada e odată a patru ani, iar celelalte competiţii importante, Europenele sau Mondialele, au loc odată la doi ani, deci ai mai multe posibilităţi să remediezi un eşec, comparativ cu Jocurile Olimpice, şi de aici şi dimensiunea emoţiilor. Dar un sportiv bine pregătit poate face faţă şi poate transforma aceste emoţii într-o conduită pozitivă a evoluţiei. Cine spune că nu are emoţii nu e sincer cu sine. Emoţiile sunt constructive pentru sportivii buni care reuşesc să le exploateze pentru a realiza performanţe extraordinare.

sursa

 – Într-o notă mai personală, ştiu că sunteţi absolventă de TCM, apoi aţi făcut sport de performanţă vreme de mai bine de două decenii, iar acum v-aţi reprofilat şi faceţi marketing şi comunicare. Cum aţi învăţat marketing?

– Eu cred că dacă eşti un elev silitor, poţi învăţa orice. Eu am făcut câteva cursuri la Universitatea Bucureşti pentru a reuşi să acumulez câteva cunoştinţe de bază: redactarea unui comunicat, pentru a putea ţine legătura cu mass-media, şi alte asemenea.

Dacă vrei să ţii pasul cu evoluţia şi vrei să-ţi găseşti un loc în societate, asta faci: înveţi!

 – De final, pentru că am făcut o serie de interviuri despre creativitate, aş vrea să vă întreb şi pe dumneavoastră acelaşi lucru: există creativitate în sport?

 – Eu cred că nu poţi să atingi performanţe mari dacă nu eşti şi un pic creativ. Sigur, nu mă refer la a picta sau ceva de genul ăsta, dar creativitatea ţine de inteligenţa motrică şi este o componentă ce completează celelalte inclinaţii, calităţi şi dorinţe care pot să te ajute în marea performanţă ♦

* Sponsorii principali ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român sunt: GDF Suez, Vodafone, Dedeman, Renult România, Gerovital, Piraeus Bank, P&G, Fundaţia Alexandrion. Cu unii dintre ei am realizat câteva interviuri, aşa că o să puteţi citi mai pe larg ce, de ce şi cum au realizat şi comunicat parteneriatul lor cu COSR. E felul meu de a mulţumi acestor companii că ne susţin olimpicii!

 


June 7

Helmut Sturmer la TIFF 2012: Trebuie să existe o ramă

Ieri la TIFF a avut loc vernisajul expoziţiei “Spaţii imaginate”, o retrospectivă ce marchează peste 40 de ani de carieră artistică a scenografului Helmut Stürmer, cel care este colaborator fidel al regizorilor Silviu Purcărete, Vlad Mugur, Andrei Şerban, Lucian Pintilie şi Tompa Gabor. De-a lungul activităţii sale, a semnat scenografia şi costumele pentru mai mult de 200 de filme, spectacole de teatru şi operă.

Expoziţia (o găsiţi la muzeu, în centru, în spaţiul TIFF Art gazduit de Master Card) este o incursiune în „lumea nevăzută”, în laboratorul de creaţie şi elaborare al universului teatral şi cinematografic. Traseul transpunerii imaginarului în real se dezvăluie prin schiţe de concepţie, fotografii de machete, imagini din spectacole, ce conturează astfel un proces creativ fascinant (sursa)

Pentru că în ultima vreme creativitatea şi procesul creativ devin subiecte din ce în ce mai prezente printre rânduri, nu am putut rata ocazia de a-l întreba pe creatorul scenografiei de la Faust (printre multe altele), cum reuşeşte să nu-şi înfrâneze creativitatea.

Zâmbind, mi-a spus că, de fapt, i se întâmplă asta, odată cu termenele de realizare ori cu bugetele.

La ce facem noi, scenografii, Slavă Domnului, ni se pun nişte frâne la imaginaţie, că altfel cred că din trei în trei zile aş distruge tot ce am lucrat. Dar aşa, că am nişte termene, atunci, automat, creierul selecţionează şi dă la o parte tot adaosul pe care îl ai în cap tot timpul.

Sunt două feluri de creaţie care mi se întâmplă mie: ori este una pe care de la bun început o prinzi, şi e important pentru tine, şi ştii că aia e soluţia, nu alta!, şi o alta în care te chinui luni de zile: inventezi, arunci, inventezi, arunci. Amândouă sunt valabile, nu poţi să faci nici un fel de regulă. Singura regulă care funcţionează este regula ramei şi, în acelaşi timp, principiul surealismului.

Dacă totul este liber, totul este o fantezie, devine plicticos. Trebuie să existe o ramă, trebuie să existe un spaţiu absolut logic în care se întâmplă ceva ilogic. Abia atunci ilogicul are un sens, te provacă. Dacă totul este ilogic ajungi la un “Şi ce dacă?”

Cum sunt regizorii?

O colaborare ideală cu un regizor e când te întreabă lumea “A cui a fost ideea?” şi nu mai ştii nici tu. Ca la Faust, de exemplu, cu Silviu Purcărete. Atunci eşti sigur că ai lucrat bine cu regizorul.

În condiţiile în care teatrul te limitează, totuşi, la spaţiul de joc, este filmul o provocare mai mare? Cum a fost Undeva la Palilula?

La film există o altă limitare, aia financiară. Şi acolo eşti limitat (n.m. au existat două variante de buget înainte ca cea finală să intre în lucru). Varianta pe care am găsit-o până la urmă pentru Palilula a fost o combinaţie de studio şi o hală distrusă. Pe de altă parte, bugetul limitat provoacă soluţii artistice, adică la început trebuia să facem totul înr-un studio, dar ideea de a combina a fost mai bună.

Când am văzut hala, m-am gândit că asta ar trebui făcut aşa, nu neapărat a la Greenaway, dar cam aşa, să nu mai ştii care este adevărul real şi cel inventat, ci să ai o simbioză între astea două. Şi cred că ne-a reuşit, mie şi lui Buhagiar, (n.m. Dragoş Buhagiar, co-scenograful Palilulei), că fără el n-aş fi reuşit să fac decorul ăsta niciodată, m-a ajutat enorm, enorm, cu multe lucruri.

Dar Dragoş şi cu mine am lucrat extraordinar, suntem prieteni la cataramă, mergem la ski împreună, ne batem în slalomuri, care are echipament mai şic, de-astea!

Vor mai fi proiecte comune?

Eu cred că da. Dragoş lucrează mai mult cu Silviu (n.m. Purcărete) în România, eu lucrez cu el în Franţa, la operă, dar cine ştie ce aduce viitorul. Suntem prieteni, lucrăm amândoi cu Silviu şi nu există nici un fel de concurenţă, decât una pozitivă, constructivă. Când văd ceva bun făcut de el îmi zic “Ia să fac şi eu”.

Aţi văzut Călătoriile lui Gulliver?

Nu, nu, din păcate nu am putut ajunge, şi nici la Edinburgh nu-l văd pentru că eu încep un proiect la Timişoara cu Herta Muller, după primul ei roman ( vorba de Ţinuturile joase), cu Niki Wolcz ca regizor, şi care trebuie să fie gata la toamnă. Dar sigur voi vedea Călătoriile lui Gulliver, neapărat! 

Nu l-am reţinut pe Helmut Sturmer mai mult decât preţ de o ţigară, pe care mi-a şi aprins-o, galant, fiindcă avea musafiri mulţi şi importanţi la vernisaj. Dar sper că e suficient cât să vă atragă la proiecţia Undeva la Palilula, de la 18.45, la Casa de Cultură a Studenţilor, însă şi la ora 17, la TIFF Lounge, când Mihnea Măruţă îl are ca invitat pe Constantin Chiriac, de data aceasta în ipostază actoricească, de interpret al rolului Trotzki în filmul produs de Tudor Giurgiu, după cum urmează:


April 27

Despre creativitate, episodul 5: recrutoarea

Despre creativitate am vorbit în această săptămână printre rânduri, cu oameni din diverse domenii de activitate: o profesoară, o avocată, un inginer, o comunicatoare, iar azi e rândul unei specialiste în recrutare, Mădălina Uceanu de la Career Advisor. Într-o piată dificilă, cu un şomaj destul de accentuat şi cu un nivel destul de scăzut al educaţiei, este creativitatea un atu, atât pentru recrutori cât şi pentru cei care doresc un job? Mădălina ştie! :)

Creativitate in recrutare? Da sau nu, si de ce da sau de ce nu.

Raspunsul scurt este: da, dar nu oricum. Urmeaza raspunsul lung :-)

Daca ne gandim la companii, din punctul lor de vedere creativitatea se poate manifesta de la momentul definirii strategiei de cautare a candidatului, respectiv chiar din modul in care definesc ceea ce au nevoie. Cred ca in momentul acesta, cele trei directii in care si-ar putea dovedi utilitatea sunt:

1- sa porneasca in definirea profilului cautat de la rezultatele asteptate de la candidatul respectiv la finalul primului an de activitate, fara sa se limiteze la tipicul limbaj de lemn care spune  min.3 –5 ani de experienta in domeniu,

2- sa defineasca intr-o maniera creativa si non conformista jobul si iin mod special structura anuntului pe care intentioneaza sa il publice,

3- sa foloseasca canale diferite adaptatea specificului jobului pe care il vizeaza (Social Media, Grupuri de interes pe FB/LinkedIn, Forumuri specifice, bloguri de nisa).

Sunt cateva exemple chiar in Romania de campanii de recrutare non conventionale implementate cu succes, cele doua exemple la care ma gandesc acum sunt o campanie de recrutare derulata pe Foursquare, pentru o companie din zona IT, sau o campanie outdoor, cu un anunt imens postat chiar in fata ASE-ului, derulata de un BPO (Business Process Outsourcing Company) international.


Din perspectiva candidatului cred ca are mai degraba de-a face cu o abordare sau o gandire de vanzator, care va aduce cu sine o abordare atipica. Nu stiu cat poate fi definita drept creativitate sau abilitate de vanzare, e de discutat. Cele mai atipice campanii de la noi au presupus atat folosirea contului de FB/twitter pentru derularea campaniei de cautare (vezi Maria Nazdravan sau Marian Ionescu) sau chiar a blogului (vezi Alina Constantinescu).

Exemplul pe care il stiu mai bine este cel al lui Marian, pentru ca am urmarit putin evolutia campaniei lui, el pornind cu campania “Primiti cu creativul” dar nefiind incununata de succes, a continuat cu participarea la diverse concursuri. Toti pasii facuti l-au pus in legatura cu cercuri noi de oameni, ajungand in felul acesta sa isi creasca vizibilitatea si sa ajunga intr-un final in jobul actual, care este in domeniul pe care si-l dorea.

Cifre în USA. Sursa.

Cum se manifesta si la ce ne e de folos creativitatea in HR?

Am dat mai sus cateva forme de manifestare :-), iar utilitatea este lesne de inteles intr-o perioada in care, in ciuda numarului mare de candidati disponibili, exista in continuare provocari in identificarea anumitor talente si sunt destul de multe pozitii greu de acoperit.

Dificultatea cred ca vine tocmai din faptul ca profilele nu sunt neaparat tipice, talentele nu se ascund intotdeauna in spatele unei experiente specifice intr-o anumita industrie sau companie, iar caile clasice utilizate de companii pina acum aduc mai degraba un volum mare de aplicatii, majoritatea nepotrivite cu asteptarile sau criteriile exprimate de companie.

E bine sa ai un CV creativ? Ma gandesc la un film, o pagina pe pinterest, sau LinkedIn, sau altceva, adaptat candidatului si domeniului.

Cred ca depinde foarte mult de industrie si de capacitatea celui care demareaza o asemenea campanie sa inteleaga ca nu se face primavara doar cu o floare :-)

O combinatie de metode clasice si inovatoare cred ca este ideala, profilul de LinkedIn este necesar deja, in plus pe langa CVul clasic, pot avea o forma mai creativa (mai ales daca tintesc advertising sau marketing), pot avea si un film si pagina pe Pinterest.

Intrebarea de baza insa ramane: ce vreau sa transmit despre mine? Daca vreau sa demonstrez creativitate si determinare, pot apela la toate aceste variante, si sa le folosesc diferit in functie de industria/compania careia ma adresez. In momentul asta cred ca este foarte important atat pentru companii cat si pentru candidati sa isi gandeasca o campanie de cautare de job/angajati integrand multe idei care vin din vanzari si marketing pentru a avea succes.

E o piata atipica, o perioada suficient de dificila care cere metode noi. Nimeni nu le poate defini exact, mixul cred ca este specific fiecarei situatii in parte, important este sa realizam nevoia unui alt tip de abordare si apoi ideile sunt sigura ca vor veni.


April 26

Despre creativitate, epiodul 4: comunicatoarea

Era inevitabil, sper că vă daţi seama, ca în periplul meu prin meandrele creativităţii din variate domenii de activitate, să nu trec şi pe la relaţiile publice. Sigur, poate c-aş fi putut să mă întreb pe mine ce şi cum, dar am preferat s-o provoc pe Sorana Savu să răspundă, pentru că ştiu că unii dintre clienţii Premium nu sunt neapărat în zona în care zburdă creativitatea în comunicare, vezi ALRO sau ArcelorMittal.

Clientii complicati si creativitatea. Cum se impaca? Cum ii facem sa se impace?

Orice client se impaca bine cu creativitatea, doar ca trebuie sa definim ce e aceea creativitate. Pentru noi, creativitatea e un mijloc, o cale inedita de a indeplini mai usor, mai eficient, mai repede un obiectiv. Iar in urma acestei definitii, e clar ca orice client apreciaza creativitatea, doar ca, in multe situatii, ea nu se traduce in evenimente sau mesaje vizibile pentru un public de masa si atunci nu se vede.

Creativitate in PR: e clar ca ne trebuie. Dar exista si niste limite dincolo de care n-ar trebui sa ne avantam? Cat de creativi ne putem permite sa fim, mai ales ca publicurile carora ne adresam, odata cu dezvoltarea canalelor SM, sunt din ce in ce mai variate

Dictonul lui Ogilvy – “We sell or else” mie mi-a intrat bine in cap. Si in publicitate si in PR, creativitatea nu este un scop in sine, ea este cea care ajută să transmitem un mesaj, să modelăm un comportament, să rezolvăm o problemă socială. Nu putem fi “creativi” de dragul creativitatii, pe banii clientului. Orice actiune de comunicare pe care o intreprinzi are un sens si un public tinta.

Social Media creste vertiginos in importanta pentru asa numitele companii “marketing driven”, unde poti “vinde” un produs in 140 de caractere sau intr-un post pe FB. Dar cand business-ul tau consta in sleburi de otel, sau tabla de aluminiu pentru industria aeronautica, nu prea poti sa te bazezi pe cercul de “friends”. Or asta nu trebuie sa uitam. E amuzant cand consultanti locali si internationali sfatuiesc TOATE companiile sa-si lase angajatii sa interactioneze pe Facebook, dar intr-o turnatorie, intr-o fabrica de vopsele sau de textile daca stai sa-ti actualizezi statusul la fiecare cinci minute…

PR-ul in sine e o meserie creativa – ea iti cere zilnic sa gasesti solutii de comunicare SPECIFICE la situatii SPECIFICE. Nu merge cu generalizari.

Exista loc de creativitate in lumea comunicarii corporatiste?!

Sigur ca da – doar ca ea se manifesta in mediul corporatist, pentru ca acestui mediu i se adreseaza. Creativitatea trebuie intotdeauna sa puna in valoare mesajul pe care il avem de comunicat, nu sa-l eclipseze sau, si mai grav, sa-l trivializeze. Intr-o extrema, ne aducem aminte de prezentari sau evenimente corporate pe care nu le-am putut urmari de plictiseala, iar in cealalta avem si exemple de prezentari spumoase din care n-am ramas cu nimic.

Ce incerci sa faci de fiecare data este sa gasesti echilibrul optim (nu indraznesc sa spun perfect) intre mesaj, forma si livrare, in asa fel incat cuvintele tale sa ajunga la tinta, sa fie intelese si asumate. Nu suna deloc spectaculos, dar asta e!

În fine, dacă vă interesează câteva idei şi resurse despre creativitatea în relaţii publice, găsiţi câte ceva într-o carte via CIPR şi în acest document: creativitatea in relatii publice.


April 25

Despre creativitate, episodul 3: inginerul

Ingineria şi contabilitatea, iată cel puţin două domenii de activitate care par să aibă relativ puţine, spre deloc!, legături cu creativitatea. Mă rog, nu că n-aş fi cunoscut destui maketeri lipsiţi de acest atribut. Sau PRi, sau chiar artişti… De jurnalişti nu mai vorbesc! Contabil n-am găsit (am cunoscut aseara unul care pretinde că e creativ, dar e prea târziu pentru serialul ăsta!) însă inginer aveam de-acasă, şi chiar unul care e destul de creativ în viaţa lui… civilă! Un dubios, în sensul bun, dar nu mai puţin inginer. Ce zice şi ce crede el despre ingineria creativităţii şi creativitatea ingineriei, vă invit să citiţi mai jos.

Tu esti inginer de felul tau! Cum se impaca un spatiu relativ strict si riguros, surubul 13 langa piulita cu acelasi numar, cu creativitatea?
Si cam cum se manifesta creativitatea asta intr-un asemenea domeniu?

1 si 2 pentru a iti face o analogie intre surub + piulita si alte obiecte din alte domenii as spune ca surubul + piulita sunt in inginerie ceea ce:
– pixul si mina sunt pentru literatura
– produsul si brandul sunt pentru publicitate
– mesajul si publicul sunt pentru PR
– proiectorul si ecranul sunt pentru cinematografie.

E adevarat ca ingineria pare si este un domeniu foarte riguros. Aceleasi rigori insa se intalnesc in orice alte domenii de activitate. Creativitatea incepe exact dincolo de aceste rigori dar cu conditia ca rezultatul final sa fie cel putin functional. Daca vrei, ia de exemplu un soft de facut animatie.
Artistul animator are posibilitati neasfarsite. Poate combina infinit forme si culori, miscare si sunet. Nimic insa nu este posibil fara calculator, iar calculatorul nu ar exista fara soft, fara electricitate, fara componente. In interiorul intregului univers mentionat mai sus nu exista decat doua piese suficiente si necesare, doi biti: 0 si 1. Adica trece curent sau nu trece curent, adica adevarat sau fals.

Un inginer creativ este un individ care gaseste solutii la niste nevoi concrete folosindu-se doar de ce are la indemana. De asemenea, o alta componenta cel putin la fel de importanta a creativitatii in inginerie este inventarea acestor nevoi. Adica formularea, descoperirea lor.

Curentul electric a fost inventat, produs si utilizat de ingineri. Racheta, avionul, foenul, hidrocentrala. Exista chiar si o inginerie a sistemelor tehnologice care se refera la un domeniu aparent mai abstract si anume de creearea, descoperirea, formularea de nevoi de sisteme de productie, de creativitate daca vrei.

Ingineria nu este numai a strange suruburi. Asta se numeste asamblare, mentenanta si intr-adevar, prea multa creativitate nu gasesti. Ingineria este a sta cu plansa goala in fata, sau cu un servetel de hartie si de a trasa primele linii ale unui mecanism (sistem) ce raspunde/rezolva o problema existenta sau imaginata dar totusi reala.

Ex: cum ar fi sa nu trebuiasca sa ma duc pana la televizor daca vreau sa schimb canalul sau sa dau mai tare? Mi-ar trebui fie sa aduc butoanele in pat, prelungite cu fire, fie daca nu vreau sa am fire prin casa sa gasesc ceva intangibil. O lumina? (asa au aparut telecomenzile cu infrarosu), o unda radio? (asa au aparut telecomenzile cu bluetooth sau prin wi-fi). Dar as putea folosi puterea gandului sau alte gesturi? (asa au aparut si sunt in teste dispozitive fie citesc curentii din creier la anumite ganduri fie miscarile globului ocular si sunt folosite in aplicatii militare. Deocamdata).
Alt ex: cum as putea sa spal rufele si sa imi iasa aproape uscate? (asa a aparut centrifuga de la masina)
Abia dupa ce toate aspectele inventarii, folosirii si producerii acestor dispozitive au fost puse la punct, se trece la fabricarea lor, la asamblarea lor deci la surub + piulita.

In afara de a se scarpina in crestet, ca noi toti, ce face un inginer cand ajunge in pana de creativiate?!

Cand un inginer e in pana de creativitate incepe sa nege tot ce a afirmat si a stabilit in prealabil. Doar ca negarea tb facuta in asa fel in sa fie coerenta si perfect supusa regulilor fizice, matematice etc si bineinteles sa fie plauzibila.
Daca nici asa nu iese nimic isi noteaza toate ideile, isi inventarieaza toate insemnarile si declara problema deschisa.
El nu renunta niciodata.


April 24

Despre creativitate, episodul 2: avocata

V-am promis săptămâna asta o serie de articole despre creativitate şi mă ţin de cuvânt. Am stat de vorbă cu profesionişti din mai multe domenii pentru a afla daca şi la ce e bună creativitatea în domeniul lor şi pentru a ne inspira din felul în care îi ajută pe ei acest proces.

Apropo de proces, după ce ieri am discutat cu o profesoară, Mihaela Mureşanu, azi aflăm ce şi cum de la o avocată,  Adriana Puşcaş, partener la SPV Legal, care a răspuns celor trei întrebări despre creativitatea… juridică! Fără dubii, unde e lege nu prea e tocmeală şi, în consecinţă, probabil că nu e nici loc de prea multă inovaţie atunci când vine vorba de a proteja sau impune drepturile legale. Dar să vedem ce spune avocatul…

Se zice ca unde e lege nu e tocmeala. Dar creativitate? Are loc asa un termen printre articole de lege?

Creativitatea in domeniul serviciilor juridice (caci nu doresc sa vorbesc de creativitatea puterii legislative sau a celei executive in domeniul legilor – toti stim cat de periculoasa a devenit concentratia de “minti creative” cu apetit exagerat de legiferare) nu e tocmai o virtute din punctul meu de vedere. Si asta pentru că legea nu prea lasa loc pentru creativitate.

Totusi, acolo unde legea permite spatii mai largi de manevra este loc si de inovatie si de orginalitate DAR cu masura si cu acceptul clientului. Asadar, sursa de creativitate si inovatie este cel mai adesea clientul, caci numai el e in masura sa decide daca demersurile pe care doreste sa le urmeze le doreste orientate spre originalitate sau spre rezultat.

Trebuie sa precizez ca atunci cand serviciile juridice ajung sa fie prestate in directa legatura cu cei care spun dreptul (magistratii), originalitatea unei argumentari de natura juridică este adeseori tratata cu suspiciune, deoarece inovatia nu prea face casa buna cu dreptatea si cu atat mai putin cu adevarul si cu echitatea. Oricum originalitatea de dragul originalitatii e la fel de periculoasa si in drept ca si in orice alt domeniu, mai ales ca misiunea principala a unui jurist este aceea de apara drepturile si interesele legitime ale clientului sau, in scopul de a-i fi recunoscute sau protejate.

Cand vorbim de originalitate cred ca in zilele de azi originalitatea consta tocmai in simplitatea si claritatea expunerii, sintetizării si argmentarii unei probleme de natura juridica.

In ce maniera poate fi creativ un avocat? E vorba de interpretarea legilor, sau, in fine… Cum functioneaza asta?

Cred ca orice jurist care castiga un proces poate fi considerat creativ, deorece un proces e similar unui conflict militar in care cel mai bun tactician si strateg (nu neaparat si cel care detine cele mai performante si scumpe echipamente) reuseste sa tina piept unui adversar cu multe “decoratii”.

Din pacate, si pe acest teren apar teroristii, acei juristi care se arunca in lupta cu orice pret, chiar si cu cel al originalitatii sau, mai rau, al popularitatii, fara sa-si doreasca sa poarte tratative de pace si fara sa fie dispusi sa faca minime concesii pentru ca pacea sa triumfe. Teroristii sunt putini, dar au multi adepti inflacarati. Deseori sunt apreciati si de catre magistrati si de catre puterea executiva si administrativa pentru ca ei lupta cu arme menite sa aduca teama. Asa incepem sa ne facem ca-i iubim pentru ca ne intimideaza si, mai periculos, pentru ca ne temem sa le spunem cine sunt cu adevarat.

Care ar fi legislatia autohtona in vigoare care protejeaza oamenii creativi?

Legea nu protejeaza oamenii creativi, ci operele originale, marcile, desenele si modelele industriale, inventiile si descoperirile etc. Pentru a beneficia de protectie operele originale trebuie publicate (in orice medii), iar marcile, desenele si modelele industriale, programele si aplicatiile de calculator si telefonie, inventiile si descoperirile trebuie inregistrate.

Legislatia care reglementeaza protectia drepturilor de autor  si a celor de proprietatea intelectuala este deosebit de vasta si ar fi nevoie de cateva pagini pentru a fi prezentata

Ei bine, nu avem câteva pagini pentru asta şi, cu siguranţă, nici nu cred c-ar folosi la ceva simpla menţionare a legilor şi normelor care reglmentează aceste aspecte! Bag seama, ca o concluzie, că infractorii şi “teroriştii” dau dovadă de mai multă creativitate decât le este permisă avocaţilor, în litera şi spiritul legii :)