August 23

Firea își bate joc de oraș, da’ ce ne mai place la concerte moca!

După cum poate ați aflat, ”În luna septembrie, un maraton cultural de excepție va marca două evenimente importante din istorie: aniversarea a 559 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului, precum și împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, fiind un prilej de sărbătoare, atât pentru bucureșteni, cât și pentru turiștii din țară și din străinătate. Astfel, în perioada 21 – 23 septembrie 2018, Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, organizează în Piața Constituției un program cultural grandios, constând într-o serie de trei evenimente consecutive”, după cum urmează: concert Gheorghe Zamfir (21.9). concert Hurts & MonoJacks (22.9), concert Rod Stewart & Vunk (23.9)
Practic, PMB a decis să mai facă o super-costisitoare paranghelie cu iz electoral și acces (desigur) gratuit!
Continue reading


August 1

Mișcarea Urșilor Ironici și Eminenți Pentru Salvarea Dragonilor

De când mă știu, tata a înjurat cu animale și trimiteri istorice de genul ”Constantin Brâncoveanu” – iar eu știam că i-ar tăia capul adrisantului. Uneori, când se enerva pe prostiile spuse de vreun politician la TV, mai zicea cu draci, dar asta se nu se întâmpla des. Pe mine, însă, mă admonesta și dacă ziceam că ceva e de căcat.
Pe mama nu cred că am auzit-o înjurând nici măcar de zece ori în viață, iar la bunică-mea cea mai gravă înjurătură era ”Ei, partidul!”. Și era gravă, că partidul îi luase tot ce avea, bașca părinții moșieri trimiși în domiciliu forțat și soțul la canal. Partidul era tot ce se putea mai rău, mai hâd, era blestemul suprem.
Eu nu i-am moștenit în sensul ăsta, deși pot să fiu extrem de creativă și să sudui fără să folosesc nici un cuvânt urât, dacă e. Totuși, uneori îmi scapă și din alea licențioase, mai ales în situații extreme. Orice om îi scapă, vorba Vasilicăi!
Continue reading


June 27

Discursul Vasilicăi: nu e nimic de râs!

Disclaimer: sunt înspumată după discursul Vasilicăi, declarația lui Orban că depun o nouă moțiune la toamnă, dată azi, după acest răsunător fiasco politic, și aproape două ceasuri petrecute cu Codul Fiscal și HG 354 în brațe ca să mă lămuresc câți bani tre’ să dau la stat în contul viitoarei pensii și a minunatelor servicii de sănătate – sunt mulți, apropo!
Dar cu adevărat furioasă sunt pe noi.

Continue reading


March 20

RIP, festivalul ipocriziei

De fiecare dată când moare câte o vedetă mi se umple timeline-ul de RIP-uri și Dumnezei milostivi care trebuie să ierte, de parcă toată lumea simte nevoia să bifeze cumva participarea la un priveghi, să se lege cumva de evenimentul zilei. Ce contează că nu ascultau artistul, că nu-i văzuseră spectacolele, filmele, nu-i cumpăraseră albumele sau nu-i citiseră cărțile?! Ce pierdere, cât sufăr – EU!, da, eu sufăr, e despre mine, îmi exhib aceste triste sentimente, alături de obligatoriul și creștinescul RIP, trei litere care, odată postate, îmi provoacă porniri aproape violente la adresa alora de le-au postat.
Continue reading


February 5

Scrisoare aproximativ deschisă către parlamentarii din opoziție

După cum știți, desigur, ca urmare a implementării programului de guvernare pesede, o ducem cu toții minunat, mai ales după modificările din superbul Cod Fiscal. Mai ales ăștia cu meserii mai liberale, care ba avem 600, ba nu mai avem, oricum bine n-o să ne fie, dar la vară cald.

Parlamentarii, însă, dacă nu știați, au creșteri salariale după cât de bine o duce țara, doar că în timp ce la restu’ lumii veniturile au intrat la apă, la doamnele și domnii parlamentari, salariul a crescut. Cu puțin sub o mie de lei, 840 de lei, adică, uite-așa, ca să fiu mai precisă. Ăsta e netul. Brutul a crescut cu vreo patru mii de lei.
Echitate, dom’le! Cheltuie statul mai mult cu parlamentarii, adică noi, că de la buget sunt plătiți, și simt și ei ceva la buzunar. Păi nu merită? Păi voi credeți că mitralierele alea sunt așa ieftin de întreținut?! Păi voi știți cât costă o cămașă la Burberry?! Și o schimbi, nene, zilnic, nu poți să reprezinți electoratul așa, oricum, a zis foarte bine domnul Rădulescu. Păi ce? N-a zis? A zis.
Continue reading


January 28

Ce mă bucur că am pierdut trenul!

Zilele trecute am fost în Elveția într-o scurtă deplasare. Nu atât de scurtă, însă, încât să nu beneficiez de confortul transportului lor ireproșabil. Vă scutesc de detalii despre cât de civilizat e totul, ca să nu le comparați cumva cu ce se întâmplă la noi – dăunează grav sănătății. Și poate nici eu n-aș fi evocat asta dacă azi dimineață nu trebuia să plec la Sibiu.
Continue reading


October 17

MeToo: femeile au avut curaj. Acum e rândul bărbaților.

Azi am citit zeci de statusuri cu #metoo, și asta e doar ce mi-a arătat Mark cu algoritmul lui. În realitate cred că sunt zeci de mii în .ro și milioane în lume. Am citit poveștile prietenelor mele – virtuale sau nu – și, mai spre final de zi, când s-a mai ostoit ritmul treburilor, cumva, nu știu clar de unde a venit, dar am plâns.
Continue reading